![\"\"](\"https:\/\/saccsiv.files.wordpress.com\/2020\/11\/photo-neos.jpg?w=720&h=448\")
<\/p>\n\n\n\n<\/p>\n\n\n\n
Foto: https:\/\/www.meteora24.gr\/%CE%B3%CE%B9%CE%B1-%CE%BD%CE%B1-%CE%BC%CE%B7%CE%BD-%CE%B3%CE%AF%CE%BD%CE%B5%CE%B9-%CF%84%CE%BF-%CF%80%CF%81%CF%8C%CF%83%CF%89%CF%80%CE%BF-%CF%80%CF%81%CE%BF%CF%83%CF%89%CF%80%CE%B5%CE%AF%CE%BF\/<\/a><\/p>\n\n\n\n Ev. Luca 18,18-27:<\/p>\n\n\n\n Predica a Sfantului Nicolae Velimirovici la Duminica a XXX- a dupa Rusalii \u2013 Pazirea Poruncilor<\/a>:<\/p>\n\n\n\n \u00cenchipui\u0163i-v\u0103 un vapor falnic izbindu-se de o st\u00e2nc\u0103 \u00een mijlocul oceanului \u015fi \u00eencep\u00e2nd s\u0103 se scufunde. Ce vor face cei de pe punte? Unul se apuc\u0103 de catarg \u015fi caut\u0103 s\u0103 se \u0163in\u0103 la suprafa\u0163\u0103; altul se aga\u0163\u0103 de un butoi; altul prinde un colac de salvare; altul, f\u0103r\u0103 nimic, se arunc\u0103 \u00een ap\u0103 \u015fi \u00eenoat\u0103. Cine\u00adva las\u0103 la ap\u0103 o barc\u0103 dar, \u00een loc s\u0103 pun\u0103 \u00eendat\u0103 m\u00e2na pe v\u00e2sle, sta s\u0103 \u00eencarce barca cu tot ce apuc\u0103 de pe vasul care se scufund\u0103. Cine dintre ace\u015ftia se primejduie\u015fte mai mult? Cine piere mai jalnic? Cel care pare mai \u00een siguran\u0163\u0103 piere \u00een chipul cel mai de pl\u00e2ns: cel din barc\u0103, cel care car\u0103 la lucruri de pe vaporul naufragiat. Acesta e \u00een cea mai mare primej\u00addie. \u015ei-a \u00eenc\u0103rcat c\u00e2\u0163iva saci de f\u0103in\u0103, pe urm\u0103 \u00eencepe s\u0103 care l\u0103zi cu vina\u0163uri. Ia tot ce-i cade la m\u00e2n\u0103, haine, p\u0103turi, cear\u00adceafuri (\u201cO s\u0103-mi trebuiasc\u0103 vreodat\u0103\u201d, \u00ee\u015fi zice). Tot arunc\u00e2ndu-\u015fi ochii \u00eencolo \u015fi \u00eencoace, vede argint\u0103rii \u015fi candela\u00adbre aurite. Nici acestea nu-s de lep\u0103dat. Colo putini cu br\u00e2nz\u0103, cu pe\u015fte s\u0103rat, ici butoaie de ulei, orez, legume fel de fel (\u201cToate \u00eemi trebuie!\u201d). Sunt cufere, saci de bani. Totul se \u00eencarc\u0103, nici vorb\u0103. Cum s\u0103 la\u015fi at\u00e2tea scaune elegante, m\u0103su\u0163e lustruite, fotolii \u00eembietoare, dac\u0103 po\u0163i s\u0103 le iei? A\u015fadar, \u00een barc\u0103! Barca se tot \u00eengreuneaz\u0103, se cufund\u0103 tot mai mult. Mai are omul nevoie \u015fi de petrol, \u015fi de c\u0103rbune. Facem loc \u015fi pentru acestea. Dar \u015fi de c\u0103r\u0163i e nevoie, pentru c\u0103 altfel cum s\u0103-\u0163i treci timpul p\u00e2n\u0103 ajungi la \u0163\u0103rm? \u015ei pia\u00adnele, \u015fi viorile, \u015fi fluierele sunt bune ca s\u0103-\u0163i treac\u0103 vremea. Le lu\u0103m \u015fi pe ele. Corabia e plin\u0103 ochi, abia mai plute\u015fte.\u201dCam at\u00e2t\u201d, \u00ee\u015fi zice omul, \u015fi ia \u00een sf\u00e2r\u015fit loc \u00een barc\u0103. Dar tot n-are stare: au mai r\u0103mas at\u00e2tea, nu-i p\u0103cat de ele? Se \u00een\u00adtoarce, mai ia c\u00e2te ceva. \u201cAcum, chiar c\u0103 ajunge\u201d. Dar cele r\u0103mase pe vapor nu-i dau pace. Vaporul s-a scufundat. Omul nostru v\u00e2sle\u015fte, cu p\u0103rere de r\u0103u pentru lucrurile pierdute. \u00cencet, \u00eencet, se \u00eendreapt\u0103 spre \u0163\u0103rm, dar apa a ajuns aproape de marginea b\u0103rcii. Mai e c\u00e2te unul \u00een valuri care ar vrea s\u0103 se salveze \u015fi el intr\u00e2nd \u00een barc\u0103, dar omul nostru mai degrab\u0103 I-ar ucide, dec\u00e2t s\u0103-i fac\u0103 loc. Tot \u00eenc\u0103rc\u00e2ndu-\u015fi barca de avu\u0163ii, \u015fi-a \u00eenc\u0103rcat \u015fi sufletul de r\u0103ut\u0103\u0163i. V\u00e2ntul sufl\u0103 cu furie \u015fi valurile se ridic\u0103 tot mai mari. Acum, omul trebuie \u00een sf\u00e2r\u015fit s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 s\u0103 scape cu via\u0163\u0103, \u015fi \u00eencepe s\u0103 arunce afar\u0103 apa din barc\u0103. V\u0103z\u00e2nd c\u0103 nu ajut\u0103 la nimic, prinde s\u0103 zv\u00e2rle, cu triste\u0163e, lucrurile aduna\u00adte. Le arunc\u0103 mai \u00eent\u00e2i pe cele ieftine. Apoi le vine r\u00e2ndul \u015fi celor de pre\u0163. A obosit \u00eenc\u0103rc\u00e2nd, \u015fi acum nu mai are putere s\u0103 le ridice din nou ca s\u0103 le arunce \u00een mare. \u015ei apa cre\u015fte, \u015fi \u00eenghite barca \u015fi tot ce-i \u00een ea \u015fi pe omul dintr-\u00eensa.<\/p>\n\n\n\n Alt\u0103 predic\u0103: link<\/a><\/p>\n\n\n\n\n
A\u015fa e via\u0163a, \u015fi acesta-i sf\u00e2r\u015fitul celor nes\u0103\u0163io\u015fi. Ei se \u00een\u015feal\u0103 crez\u00e2nd c\u0103 lumea e un vapor care se scufund\u0103, un vas f\u0103r\u0103 c\u0103pitan, f\u0103r\u0103 c\u00e2rmaci, f\u0103r\u0103 nimeni care s\u0103-i poarte de grij\u0103: biat\u0103 epav\u0103 care nu folose\u015fte la nimic dec\u00e2t la a lua dintr\u00eensa tot ce se poate. Dar, \u00een mijlocul forfotei \u015fi-a l\u0103\u00adcomiei de-a goli corabia vie\u0163ii, apare dintr-o dat\u0103 C\u0103pita\u00adnul. El \u00ee\u015fi pune m\u00e2na peste corabie, ca s\u0103 arate c\u0103-i a Sa. Spune c\u0103 vasul nu se scufund\u0103, c\u0103 numai pare \u2013 \u015fi anume celor cu vedere scurt\u0103, celor nepricepu\u0163i, celor care nu-s deprin\u015fi cu via\u0163a \u00een larg. El, C\u0103pitanul, e la bord din \u00eence\u00adputul \u00eenceputului, av\u00e2nd grij\u0103 de pasageri. Ace\u015ftia se schimb\u0103, dar El r\u0103m\u00e2ne, c\u0103l\u0103uzind corabia \u00eentr-ascuns. \u015etie de unde vine vaporul, \u015ftie \u015fi \u00eencotro se duce. \u015etie calea, \u015fi marea nu-L \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103.
Este Domnul nostru Iisus Hristos. Cu bl\u00e2nde\u0163e, dar plin de hot\u0103r\u00e2re, coboar\u0103 \u00een ape \u015fi \u00ee\u015fi \u00eentinde m\u00e2na spre cei ce se \u00eeneac\u0103. Cei ce nu au nimic \u00een m\u00e2ini \u015fi \u00eenoat\u0103 ne\u00eempiedica\u0163i, ajung primii \u015fi prind m\u00e2na m\u00e2ntuitoare. Celor \u00eens\u0103 care \u015fi-au \u00eenc\u0103rcat barca mai-mai s\u0103 dea pe deasupra, le e cel mai greu s\u0103-i r\u0103spund\u0103; acestora li se pare c\u0103, ie\u015find din g\u0103oacea lor cu m\u00e2inile goale \u015fi pornind pe valuri c\u0103tre Domnul, au s\u0103 piar\u0103 \u00een ape \u015fi ei, \u015fi El. Nu cred \u00een El;\u00a0cred mai mult \u00een barca pe care o au sub picioare. V\u0103z\u00e2ndu-i pe ace\u015ftia, citind \u00een nefericitele lor suflete, cunosc\u00e2nd \u00eenc\u0103 \u015fi mai nefericita lor n\u0103dejde \u00een lucruri moarte, Hristos se \u00een\u00adtoarce spre cei pe care i-a m\u00e2ntuit \u015fi spune: Adev\u0103rat zic vou\u0103 c\u0103 un bogat cu greu va intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor. Domnul a vorbit adesea despre aceste lucruri, ar\u0103t\u00e2ndu-\u015ei limpede \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura despre ele. O astfel de \u00eemprejurare ne \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 \u015fi Evanghelia de ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n
\u015ei iat\u0103, venind un t\u00e2n\u0103r Ia El, I-a zis: \u00cenv\u0103\u0163\u0103torule bun, ce bine s\u0103 fac, ca s\u0103 am via\u0163a ve\u015fnic\u0103? Matei \u015fi Marcu spun c\u0103 acest t\u00e2n\u0103r avea multe avu\u0163ii. Luca adaug\u0103 c\u0103 era dreg\u0103tor (Luca 18, 19). \u00cent\u00e2lnirea a avut loc pe un drum \u00een Iudeea, dup\u0103 frumoasa \u00eent\u00e2mplare cu pruncii adu\u015fi la Iisus, c\u00e2nd Domnul le-a poruncit ucenicilor: L\u0103sa\u0163i copiii s\u0103 vin\u0103 la Mine\u2026 c\u0103ci \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu este a unora ca ace\u015ftia (Luca 18, 16). Binecuv\u00e2nt\u00e2ndu-i pe copii, a ad\u0103ugat c\u0103 cine nu va primi \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cu credin\u0163\u0103 \u015fi bucurie copil\u0103reasc\u0103, nu va intra \u00eentr\u00eensa. Ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 astfel de prunci nevinova\u0163i sunt locuitori ai \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu, Domnul a por\u00adnit mai departe pe drumurile Iudeii. Atunci a alergat la El acel t\u00e2n\u0103r bogat \u015fi \u00eengenunchind \u00eenaintea Lui, \u00cel \u00eentreba Marcu 10, 17) cele de mai sus. Felul \u00een care t\u00e2n\u0103rul s-a apropiat de Hristos e vrednic de toat\u0103 lauda; cu at\u00e2t mai mult e \u00eentrist\u0103tor felul \u00een care s-a desp\u0103r\u0163it de El. A alergat la Hristos; a c\u0103zut \u00een genunchi \u00eenaintea Lui;\u00a0a c\u0103utat la El sfat despre cel mai de seam\u0103 lucru din lumea aceasta: de\u00adspre via\u0163a ve\u015fnic\u0103, despre dob\u00e2ndirea ei. A venit cu toat\u0103 inima, nu ca fariseii care c\u0103utau s\u0103-L ispiteasc\u0103 pe Domnul. Era \u00eentr\u00eensul o foame a duhului; \u00eenconjurat de bog\u0103\u0163iile di\u00adnafar\u0103, acest om \u00ee\u015fi sim\u0163ea s\u0103r\u0103cia l\u0103untric\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00cenv\u0103\u0163\u0103torule bun\u2026 Cu aceste cuvinte s-a \u00eendreptat t\u00e2n\u0103\u00adrul spre Hristos. Cel care \u015fi-a petrecut toat\u0103 via\u0163a \u00een tem\u00adni\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 alt\u0103 lumin\u0103 dec\u00e2t a unui opai\u0163, p\u0103c\u0103tuie\u015fte oare atunci c\u00e2nd, v\u0103z\u00e2nd pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 soarele, \u00eel nume\u015fte \u015fi pe acesta opai\u0163? Ce bine s\u0103 fac? \u00eentrebarea era f\u0103r\u0103 \u00een\u00addoial\u0103 pus\u0103 \u00een contextul bog\u0103\u0163iilor sale, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de obicei cu cei avu\u0163i, care nu pot face o deosebire \u00eentre ei \u015fi averile lor, nici nu se pot g\u00e2ndi la sine f\u0103r\u0103 a se g\u00e2ndi \u015fi la bog\u0103\u0163iile pe care le au. Ce s\u0103 fac \u2013 ce lucru bun \u2013 cu ave\u00adrea mea, ca s\u0103 am via\u0163a ve\u015fnic\u0103? F\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi dea seama cu Cine vorbe\u015fte, nu-\u015fi d\u0103dea seama nici ce spune. C\u00e2t s-ar fi bucurat s\u0103 aud\u0103 pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul sf\u0103tuindu-l cum s\u0103 c\u00e2\u015ftige el, cu bog\u0103\u0163iile lui, ceea ce nu se poate cump\u0103ra cu lumea \u00eentreag\u0103: via\u0163a ve\u015fnic\u0103!<\/p>\n\n\n\n
Iar El a zis: De ce-mi zici bun? Nimeni nu este bun dec\u00e2t numai Unul Dumnezeu. Domnul, cunosc\u0103torul de inimi, a p\u0103truns g\u00e2ndurile t\u00e2n\u0103rului, le-a citit ca pe o carte des\u00adchis\u0103. A v\u0103zut c\u0103 t\u00e2n\u0103rul nu \u015ftie cine este El, socotindu-L a fi doar un om bun \u015fi un bun \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor. De aceea, prin aces\u00adte cuvinte, a vrut s\u0103 \u00eenal\u0163e g\u00e2ndirea t\u00e2n\u0103rului. Dac\u0103 sunt un om ca to\u0163i oamenii, pentru ce m\u0103 nume\u015fti bun, iar dac\u0103 \u015ftii cine sunt, de ce nu spui pe fa\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103-mi zici \u201c\u00cenv\u0103\u0163\u0103torule\u201d?\u00a0Numai Dumnezeu este bun \u00een toat\u0103 puterea cu\u00adv\u00e2ntului; oamenii cumsecade pot fi numi\u0163i \u201cbuni\u201d doar \u00een compara\u0163ie cu cei care nu sunt buni. Dar, fa\u0163\u0103 de Dum\u00adnezeu, nimeni nu se poate numi \u201cbun\u201d, Dumnezeu singur este singurul bun. M\u00e2ntuitorul a\u015fadar nu l-a mustrat pe t\u00e2n\u0103r pentru c\u0103 L-a numit pe El \u201cbun\u201d, ci pentru c\u0103 L-a nu\u00admit bun socotindu-L un om de r\u00e2nd. N-a vrut Domnul s\u0103 spun\u0103: \u201cEu nu sunt bun\u201d, ci: \u201cEu nu sunt un om ca to\u0163i oa\u00admenii, un muritor oarecare. Sunt Cel despre care singur se poate spune c\u0103 este bun\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 aceast\u0103 l\u0103murire, Domnul r\u0103spunde la \u00eentreb\u0103rile t\u00e2n\u0103rului bogat. De vrei s\u0103 intri \u00een via\u0163\u0103 p\u0103ze\u015fte poruncile. El I-a zis: Care? Iar Iisus a zis: S\u0103 nu ucizi, s\u0103 nu s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fti adulter, s\u0103 nu furi, s\u0103 nu m\u0103rturise\u015fti str\u00e2mb; cinste\u015fte pe tat\u0103l t\u0103u \u015fi pe mama ta \u015fi s\u0103 iube\u015fti pe aproapele t\u0103u ca pe tine \u00eensu\u0163i. Iat\u0103 cerin\u0163ele intr\u0103rii \u00een via\u0163\u0103.\u00a0T\u00e2n\u0103rul \u00eens\u0103 nu \u00eentreba cum s\u0103 intre \u00een via\u0163\u0103, ci cum s\u0103 aib\u0103 via\u0163\u0103, cum s\u0103 o c\u00e2\u015ftige, cum s\u0103 o mo\u015fteneasc\u0103. Ignoran\u0163a de care a dat do\u00advad\u0103 \u00een privin\u0163a Persoanei lui Iisus, o dovede\u015fte acum \u015fi \u00een privin\u0163a vie\u0163ii ve\u015fnice. \u015ei dup\u0103 ce Domnul l-a \u00eendreptat cu privire la Sine, \u00eel \u00eendreapt\u0103 acum \u015fi cu privire la via\u0163a ve\u015f\u00adnic\u0103. Via\u0163a ve\u015fnic\u0103 \u00ee\u015fi are treptele ei: pe o treapt\u0103 sunt cei care doar se m\u00e2ntuiesc; pe alta cei des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i.\u00a0Apostolii vor \u015fedea pe dou\u0103sprezece tronuri \u015fi vor judeca pe cele dou\u0103sprezece semin\u0163ii ale Iui Israel, pe c\u00e2nd ceilal\u0163i, cei m\u00e2ntui\u0163i, nici nu vor sta pe vreun tron, nici nu vor judeca pe nimeni, cu toate c\u0103 \u015fi cei dint\u00e2i \u015fi cei din urm\u0103 vor fi \u00een via\u0163a ve\u015fnic\u0103. Nu \u015fti\u0163i c\u0103 sfin\u0163ii vor judeca lumea? \u00centreab\u0103 Apostolul Pavel pe Corinteni (I Corinteni 6, 2). Ei vor jude\u00adca nu numai lucrurile din aceast\u0103 lume, ci \u015fi pe \u00eengeri.\u00a0Nu to\u0163i cei m\u00e2ntui\u0163i vor judeca, ci numai cei des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i, sfin\u0163ii lui Dumnezeu. Preacurata, Preasf\u00e2nta Fecioar\u0103 Maica lui Dumnezeu, e mai cinstit\u0103 dec\u00e2t heruvimii \u015fi mai sl\u0103vit\u0103 f\u0103r\u0103 de asem\u0103nare dec\u00e2t serafimii; apostolii sunt \u00eenaintea tuturor sfin\u0163ilor, sfin\u0163ii \u00eenaintea drep\u0163ilor, iar drep\u0163ii \u00eenain\u00adtea celor doar m\u00e2ntui\u0163i. Des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i sunt cei care, \u00een afar\u0103 de sine, au m\u00e2ntuit pe al\u0163ii cu puterea numelui lui Hristos;\u00a0iar m\u00e2ntui\u0163ii sunt cei care abia pe ei s-au m\u00e2ntuit. \u00cen casa Ta\u00adt\u0103lui Meu multe loca\u015furi sunt (Ioan 14, 2), a spus M\u00e2ntu\u00aditorul \u00eensu\u015fi. De n-ar fi a\u015fa, ar fi spus El c\u0103 este? Acela\u015fi lu\u00adcru \u00eel spune \u015fi \u00een \u00eemprejurarea de fa\u0163\u0103, doar c\u0103 altfel. \u00cen \u00eem\u00adp\u0103r\u0103\u0163ie nu sunt to\u0163i deopotriv\u0103; una e slava celor intra\u0163i \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie, \u015fi alta slava celor des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n
S\u0103 ne \u00eentoarcem la cerin\u0163ele intr\u0103rii \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie, \u015fi vom auzi de pe \u00eense\u015fi buzele Adev\u0103rului care sunt cerin\u0163ele des\u0103v\u00e2r\u015firii. Ce se cere, a\u015fadar, ca s\u0103 intri \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie, \u00een via\u0163a ve\u015fnic\u0103? S\u0103 p\u0103ze\u015fti poruncile. Care anume? Toate. \u00cen\u00adt\u00e2i pe cele care opresc de la r\u0103u, apoi pe cele care poruncesc facerea de bine, dup\u0103 cuv\u00e2ntul proorocului: Fere\u015fte-te de r\u0103u, \u015fi f\u0103 binele (Psalm 33, 13).\u00a0Trebuie a\u015fadar s\u0103 ne ferim mai \u00eent\u00e2i de r\u0103u, s\u0103 \u0163inem r\u0103ul departe; numai a\u015fa vom putea s\u0103 facem binele. De aceea Domnul \u00eent\u0103re\u015fte \u00eent\u00e2i poruncile prohibitive, \u015fi abia apoi pe cele pozitive, iar nu \u00een ordinea \u00een care le-a primit Moise. S\u0103 nu ucizi, s\u0103 nu s\u0103v\u00e2r\u00ad\u015fe\u015fti adulter, s\u0103 nu furi, s\u0103 nu m\u0103rturise\u015fti str\u00e2mb \u2013 acestea sunt cele patru porunci care \u00eenseamn\u0103 \u00eentoarcerea de c\u0103tre r\u0103u; iar a cinsti pe tat\u0103l nostru \u015fi pe mama noastr\u0103 \u015fi a ne iubi aproapele sunt porunci care \u00eenseamn\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015firea binelui. C\u00e2t\u0103 vreme le s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fti pe cele dint\u00e2i, nu le po\u0163i s\u0103v\u00e2r\u015fi pe celelalte. Cine e \u00een stare s\u0103 ucid\u0103 pe aproapele s\u0103u, fire\u015fte c\u0103 nu-l poate iubi; cine preacurve\u015fte, nu \u015ftie ce este iubirea. Pomenind aceste \u015fase porunci Domnul nu ur\u00adm\u0103re\u015fte s\u0103 a\u015feze toate poruncile \u00een ordine, ci doar pe c\u00e2te\u00adva mai \u00eensemnate. Acest lucru se vede mai \u00eent\u00e2i din faptul c\u0103 Domnul trece sub t\u0103cere porunca de c\u0103petenie, porunca poruncilor: iubirea de Dumnezeu. \u00cen al doilea r\u00e2nd, se vede din istorisirile celorlal\u0163i doi Evangheli\u015fti, Marcu \u015fi Luca; ace\u015ftia nu pomenesc toate cele \u015fase porunci care apar la Matei. Nici unul, bun\u0103oar\u0103, nu spune nimic despre porunca iubirii aproapelui. Iar Marcu, la poruncile de opreli\u015fte, adaug\u0103 \u00eenc\u0103 una: \u201cSa nu \u00een\u015feli pe nimeni\u201d. Aici Evangheli\u015ftii se \u00eentregesc, \u015fi nu este \u00eentre ei nici o nepotri\u00advire. Din cele istorisite de ei se desprinde un lucru: c\u0103 Domnul nu a vrut s\u0103 deosebeasc\u0103 \u00een vreun fel cele cinci sau \u015fase porunci de celelalte, ci s\u0103-i aduc\u0103 aminte t\u00e2n\u0103rului de toat\u0103 Legea.\u00a0\u00cendemnul de a \u00eemplini poruncile Legii Vechi este \u00eent\u0103rit prin cuvintele rostite \u00eenainte: S\u0103 nu socoti\u0163i c\u0103 am venit s\u0103 stric Legea\u2026 n-am venit s\u0103 stric, ci s\u0103 \u00eemplinesc (Matei 5, 17). Iar dac\u0103 Domnul cel des\u0103v\u00e2r\u015fit a \u00eemplinit toat\u0103 Legea, cu at\u00e2t mai mult au s\u0103 o \u00eemplineasc\u0103 cei ce urc\u0103 \u00eencet treptele anevoioase ale des\u0103v\u00e2r\u015firii.<\/p>\n\n\n\n
Toate poruncile pomenite de Domnul au un t\u00e2lc anume pentru t\u00e2n\u0103rul bogat. Astfel s\u0103 nu ucizi \u00eenseamn\u0103: desf\u0103ta\u00adrea peste m\u0103sur\u0103 a trupului \u00eentru bog\u0103\u0163ii \u015fi pl\u0103ceri ucide su\u00adfletul. S\u0103 nu s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fti adulter \u00eenseamn\u0103: sufletul e \u00eenchinat lui Dumnezeu ca o mireas\u0103 mirelui s\u0103u. Sufletul care pe\u00adtrece \u00een dragostea avu\u0163iilor \u015fi a str\u0103lucirilor p\u0103m\u00e2nte\u015fti, \u00een desf\u0103t\u0103ri trec\u0103toare, s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte adulter \u00eempotriva lui Dum\u00adnezeu, a mirelui celui f\u0103r\u0103 de moarte. S\u0103 nu furi \u00eenseamn\u0103: s\u0103 nu furi de la suflet ca s\u0103 dai trupului; s\u0103 nu furi timpul, grija \u015fi lucrarea ce se cuvin sufletului, \u015fi s\u0103 le dai trupului. Omul bogat \u00eentru cele dinafar\u0103 este, \u00eendeob\u015fte, un nevoia\u015f l\u0103untric. \u015ei de obicei \u2013 de\u015fi nu e lege \u2013 toate avu\u0163iile omului dinafar\u0103 sunt jefuite de la omul dinl\u0103untru: un trup gras e semnul unui suflet slab; podoaba falnic\u0103 a trupului e sem\u00adnul gol\u0103t\u0103\u0163ii sufletului; puterea dinafar\u0103, semnul neajutor\u0103rii dinl\u0103untru. S\u0103 nu m\u0103rturise\u015fti str\u00e2mb \u00eenseamn\u0103: nu cumva s\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fti iubirea de avu\u0163ii \u00een paguba sufletu\u00adlui t\u0103u, pentru c\u0103 aceasta nu e altceva dec\u00e2t r\u0103st\u0103lm\u0103cirea adev\u0103rului lui Dumnezeu, precum \u015fi m\u0103rturie mincinoas\u0103 \u00cenaintea lui Dumnezeu \u015fi a cugetului t\u0103u. Cinste\u015fte pe tat\u0103l t\u0103u \u015fi pe mama ta \u00eenseamn\u0103: Nu te cinsti numai pe tine, pentru c\u0103 \u0163i-e spre pierzare aceasta; cinste\u015fte pe tat\u0103l t\u0103u \u015fi pe mama ta, prin care ai venit pe lume, ca \u00een acest chip s\u0103 cinste\u015fti pe Dumnezeu, de la Care to\u0163i a\u0163i venit, \u015fi tu \u015fi p\u0103\u00adrin\u0163ii t\u0103i. Iube\u015fte-\u0163i aproapele \u00eenseamn\u0103: \u00een \u015fcoala primar\u0103 a uceniciei \u00een bine, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 ne iubim aproapele ca s\u0103 ne putem ridica la \u00een\u0103l\u0163imea iubirii de Dumnezeu. Iube\u015fte-\u0163i aproapele, pentru c\u0103 aceast\u0103 iubire te scap\u0103 de iubirea de sine care te poate duce la pierzanie. S\u0103 iube\u015fti pe ceilal\u0163i ca pe tine \u00eensu\u0163i, ca s\u0103 fii \u00een bun\u0103 r\u00e2nduial\u0103, s\u0103 te faci deopo\u00adtriv\u0103 cu ceilal\u0163i \u00een proprii tai ochi. Ca nu cumva m\u00e2ndria, pe care avu\u0163iile o hr\u0103nesc, s\u0103 te piard\u0103.<\/p>\n\n\n\n
La acest sfat al Domnului, t\u00e2n\u0103rul a r\u0103spuns: Toate aces\u00adtea le-am p\u0103zit din copil\u0103ria mea. Ce-mi mai lipse\u015fte? \u0162oa\u00adle poruncile el le cuno\u015ftea \u015fi le \u00eemplinea din copil\u0103rie, dup\u0103 felul mozaic, pe dinafar\u0103. Aici iar\u0103\u015fi se \u00een\u015fela t\u00e2n\u0103rul. El credea c\u0103 Hristos nu i-a spus nimic nou, c\u0103 doar i-a repetat \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi vechi, c\u00e2nd de fapt orice porunc\u0103 veche rostit\u0103 de Hristos prime\u015fte un \u00een\u0163eles nou, un duh nou, o via\u0163\u0103 nou\u0103. Fiec\u0103rei porunci exterioare date de Domnul prin Moise, acela\u015fi Domn, Hristos, \u00een Zidirea cea Nou\u0103, \u00een Descoperirea cea Nou\u0103, \u00eei d\u0103 un \u00een\u0163eles l\u0103untric ad\u00e2nc. Dac\u0103 acest t\u00e2n\u0103r ar fi \u00eemplinit poruncile \u00een rostul lor ad\u00e2nc, hristic, \u015fi nu numai pe dinafar\u0103, de form\u0103, ca fariseii, ar fi fost dezlegat \u00een duh de avu\u0163iile sale \u015fi nu i-ar fi fost greu s\u0103 \u00eem\u00adplineasc\u0103 ceea ce i-a ar\u0103tat Hristos mai departe. Dar se vede c\u0103 \u015fi el \u00eemplinise poruncile ca fariseul care, rug\u00e2ndu-se, se felicita \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu: Postesc de dou\u0103 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, dau zeciuial\u0103 din toate c\u00e2te c\u00e2\u015ftig (Luca 18, 12). De aceea el a \u015fi r\u0103mas legat de avu\u0163iile sale, nefiind chip s\u0103 se desfac\u0103 de ele \u015fi s\u0103-L urmeze pe Hristos. Ce-mi mai lipse\u015fte? L-a \u00eentrebat el pe Hristos, d\u00e2ndu-\u015fi seama c\u0103 se afl\u0103 \u00een pragul m\u00e2ntuirii. Se vede c\u0103 n\u0103d\u0103jduia s\u0103 pri\u00admeasc\u0103 de la Domnul vreo alt\u0103 porunc\u0103, u\u015for de \u00eemplinit. Hristos a v\u0103zut cu c\u00e2t\u0103 naivitate se \u0163inea t\u00e2n\u0103rul acesta de litera Legii, \u015fi, a\u015fa cum ne spune Evanghelistul Marcu, S-a uitat la el cu dragoste (Marcu 10, 21). De ce l-a privit Hris\u00adtos cu dragoste pe t\u00e2n\u0103rul acesta nedes\u0103v\u00e2r\u015fit? Pentru c\u0103 formalismul lui nu venea din r\u0103utate, ca al fariseilor, ci din naivitate, t\u00e2n\u0103rul fiind, de altfel, plin de bun\u0103voin\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Iisus i-a zis: Daca voie\u015fti s\u0103 fii des\u0103v\u00e2r\u015fit, du-te, vinde averea ta, d\u0103-o s\u0103racilor \u015fi vei avea comoar\u0103 \u00een cer; dup\u0103 aceea, vino \u015fi urmeaz\u0103-Mi Mie. Ci, auzind cuv\u00e2ntul acesta, t\u00e2n\u0103rul a plecat \u00eentristat, c\u0103ci avea multe avu\u0163ii. Domnul i-a spus, la sf\u00e2r\u015fit, un cuv\u00e2nt nou, un cuv\u00e2nt greu \u015fi nea\u015f\u00adteptat. I\u00a0l-a spus scrut\u00e2nd ad\u00e2ncimile inimii lui, i l-a spus chiar \u015ftiind c\u0103 acest cuv\u00e2nt nu-i va putea desp\u0103r\u0163i sufletul de averile sale, logodindu-l lui Dumnezeu.\u00a0\u015ei a spus acest cuv\u00e2nt nu numai pentru acel t\u00e2n\u0103r, ci \u015fi pentru ucenicii care, de fa\u0163\u0103 fiind, ascultau.\u00a0Dac\u0103 voie\u015fti s\u0103 fii des\u0103v\u00e2r\u015fit. Aceasta nu este numai calea \u00eentru \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie, ci \u015fi st\u0103p\u00e2ni\u00adrea \u00eentru \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie. Du-te, vinde averea ta. Mergi \u015fi arat\u0103-te st\u0103p\u00e2n al avu\u0163iilor tale, \u015fi nu rob al lor. Averile au pus st\u0103p\u00e2nire pe tine, nu tu pe ele.\u00a0\u0162i-au cuprins sufletul \u00eence\u00adtul cu \u00eencetul \u015fi l-au predat diavolului. Mergi dar \u015fi vinde-le, d\u0103-le celor care au nevoie de ele, f\u0103 acest lucru ca st\u0103p\u00e2n peste via\u0163a ta, nu ca rob. Mergi \u015fi desf\u0103 leg\u0103tura nelegiuit\u0103 dintre sufletul t\u0103u \u015fi ceea ce ai. Mergi \u015fi fii liber. Du-te \u015fi scap\u0103-\u0163i sufletul de sub povara p\u0103m\u00e2ntului, de sub praful trupescului, din stric\u0103ciunea desf\u0103t\u0103rii cu bog\u0103\u0163ia. Porunce\u015fte sufletului t\u0103u s\u0103-Mi urmeze Mie. Trimite-l, dezlegat de toate, s\u0103 vin\u0103 dup\u0103 Mine.\u00a0Sufletul e cel mai bo\u00adgat atunci c\u00e2nd nu are nimic.\u00a0\u0395 \u00een cea mai mare siguran\u0163\u0103 c\u00e2nd nu se \u00eentov\u0103r\u0103\u015fe\u015fte cu nimeni afar\u0103 de Mine. Vinde totul, \u00eemparte s\u0103racilor. S\u0103racii sunt cei care folosesc bog\u0103\u0163iile tale nu ca s\u0103 se \u00eempodobeasc\u0103 cu ele, nu ca s\u0103 se \u00eenrobeasc\u0103 lor, ci ca s\u0103 aib\u0103 p\u00e2inea cea de toate zilele, ca s\u0103 poat\u0103 \u00eendura via\u0163a, ca s\u0103 aib\u0103 \u015fi ei un sprijin. Tot ce dai \u00een chip de bun trupesc se va \u00eentoarce preschimbat \u00een bun duhovnicesc. Vezi, sufletul \u00ee\u0163i e s\u0103rac, s\u0103rac\u0103 \u00ee\u0163i e inima, s\u0103rac\u0103 \u015fi mintea. Se vor \u00eembog\u0103\u0163i toate cu bog\u0103\u0163iile tre\u00adbuitoare c\u00e2nd tu te vei fi scuturat de bog\u0103\u0163iile prisositoare.<\/p>\n\n\n\n
De ce l-a sf\u0103tuit Domnul pe t\u00e2n\u0103r s\u0103-\u015fi v\u00e2nd\u0103 \u00eent\u00e2i ave\u00adrile \u015fi s\u0103 le dea s\u0103racilor, \u015fi nu i-a spus doar: \u201cLas\u0103 totul, nu te mai \u00eentoarce la casa ta, vino dup\u0103 Mine!\u201d Astfel i-a vor\u00adbit celui ce voia s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eengroape tat\u0103l: Las\u0103 mor\u0163ii s\u0103-\u015fi \u00eengroape mor\u0163ii lor (Luca 9, 60).\u00a0T\u00e2n\u0103rului bo\u00adgat \u00eens\u0103 nu i-a vorbit a\u015fa Domnul, \u015fi pentru dou\u0103 pricini: mai \u00eent\u00e2i, pentru c\u0103 dac\u0103 nu \u015fi-ar fi v\u00e2ndut averile, s-ar fi g\u0103sit vreo rud\u0103 care s\u0103 le mo\u015fteneasc\u0103, sau vecini care s\u0103 \u015fi le \u00eensu\u015feasc\u0103, p\u0103r\u0103site fiind, \u015fi astfel s-ar fi \u00eembog\u0103\u0163it acei oameni \u015fi ar fi ajuns \u00een starea de mai \u00eenainte a t\u00e2n\u0103rului, \u00een robia averilor \u00een care fusese el. \u00cen al doilea r\u00e2nd, trimi\u0163\u00e2ndu-l pe t\u00e2n\u0103r s\u0103-\u015fi \u00eempart\u0103 averile la s\u0103raci, Domnul a ur\u00adm\u0103rit s\u0103 trezeasc\u0103 \u00eentr\u00eensul iubirea \u015fi mila pentru semenii lui, s\u0103-l aduc\u0103 la starea bucuriei de a da \u015fi de a face bine. Pentru aceasta i-a vestit r\u0103spl\u0103ta ve\u015fnic\u0103, fericirea ve\u015fnic\u0103 \u00een ceruri, unde molia nu roade, nici rugina nu macin\u0103, nici ho\u0163ii nu fur\u0103. Bunurile pe care le vei primi sunt nesf\u00e2r\u015fit mai mari dec\u00e2t cele de care te lipse\u015fti. La ce-\u0163i mai sunt bune averile p\u0103m\u00e2ntului c\u00e2nd vei muri azi sau m\u00e2ine? Ru\u00adinele din lumea aceasta te ruineaz\u0103 \u00een lumea viitoare. \u00cens\u0103 comoara pe care o vei avea \u00een ceruri te a\u015fteapt\u0103 acolo \u015fi o afli c\u00e2nd te vei desp\u0103r\u0163i de lumea aceasta \u2013 \u015fi ceasul nu \u00een\u00adt\u00e2rzie s\u0103 bat\u0103. O afli \u015fi nimeni nu o ia de la tine, e a ta \u00een veci. Astfel m\u00e2ng\u00e2indu-l cu \u00eencredin\u0163area comorii din ce\u00adruri pentru p\u0103ruta pierdere din aceast\u0103 lume, M\u00e2ntuitorul \u00eel cheam\u0103 pe t\u00e2n\u0103r la Sine: Vino \u015fi urmeaz\u0103-Mi Mie. Dup\u0103 ce ai l\u0103sat toate, vino \u00eentreg dup\u0103 Mine, c\u0103ci nu po\u0163i merge dup\u0103 Mine cu un picior, iar cu cel\u0103lalt dup\u0103 bog\u0103\u0163iile tale, nu po\u0163i s\u0103 te ui\u0163i la Mine cu un ochi, \u015fi cu cel\u0103lalt la bog\u0103\u0163i\u00adile tale. Nu. Nu po\u0163i s\u0103 sluje\u015fti la doi st\u0103p\u00e2ni.
Zadarnic \u00eens\u0103. T\u00e2n\u0103rul a ascultat cu luare-aminte, a \u00een\u00ad\u0163eles ce i se cere \u015fi s-a \u00eentristat foarte tare, c\u0103ci avea multe avu\u0163ii. Era foarte bogat. Adic\u0103: era foarte legat de avu\u0163iile sale, era prea \u00eenrobit lor, prea slab ca s\u0103 se smulg\u0103 dintre b\u0103l\u0103riile care l-au n\u0103p\u0103dit. Era asemeni semin\u0163ei bune c\u0103zute \u00eentre spini, care prinde r\u0103d\u0103cin\u0103 dar este repede \u00een\u0103bu\u015fit\u0103 \u015fi nu rode\u015fte. Multele sale avu\u0163ii erau spinii care se \u00eendeseau \u00eemprejurul inimii sale. A vrut gospodarul s\u0103 smulg\u0103 spinii \u015fi s\u0103 lase s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 \u00een b\u0103taia soarelui, s\u0103 creas\u00adc\u0103 nestingherit\u0103, dar nu a putut; l-au \u00eempiedicat prisosurile v\u0103t\u0103m\u0103toare, \u015fi i-a fost lui ca celui care s-a \u00eenecat cu tot cu barca plin\u0103 ochi. Domnul a \u00eentins spre el m\u00e2na-I m\u00e2ntui\u00adtoare ca s\u0103-l apuce \u015fi s\u0103-l ia \u00eenapoi \u00een corabie; dar el a r\u0103mas cu lucrurile \u00eenc\u0103rcate spre pierzarea sa. A\u015fa s-a desp\u0103r\u0163it t\u00e2n\u0103rul cel bogat de Hristos, C\u0103pitanul Cor\u0103biei Vie\u0163ii, \u015fi s-a pierdut \u00een ape cu tot ce a avut.<\/p>\n\n\n\n
Iar Iisus a zis ucenicilor S\u0103i: Adev\u0103rat zic vou\u0103 c\u0103 un bo\u00adgat cu greu va intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor. \u015ei iar\u0103\u015fi zic vou\u0103 c\u0103 mai lesne este s\u0103 treac\u0103 c\u0103mila prin urechile acului, dec\u00e2t s\u0103 intre un bogat \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Nici un cuv\u00e2nt al lui Hristos nu a fost aruncat zadarnic \u00een brazda acestei lumi. C\u00e2nd vorbele nu i-au fost \u00een\u0163elese de cei c\u0103ro\u00adra le-au fost spuse, au fost \u00een\u0163elese de al\u0163ii care le auzeau. Cuvintele lui Hristos au fost spuse pentru t\u00e2n\u0103rul bogat, dar \u015fi pentru ucenicii care erau de fa\u0163\u0103. T\u00e2n\u0103rului nu i-au folosit la nimic, dar ucenicilor da. De aceea, dup\u0103 plecarea t\u00e2n\u0103rului Domnul S-a \u00eentors c\u0103tre ei \u015fi le-a ar\u0103tat c\u00e2t de greu este pentru omul bogat s\u0103 intre \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor. Nu a spus c\u0103-i cu neputin\u0163\u0103 s\u0103 intre, ci c\u0103 este foarte, foarte greu. C\u0103 nu-i cu neputin\u0163\u0103 se vede limpede din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103. Avraam era foarte bogat, dar credin\u0163a l-a legat de Dumnezeu, nu de avu\u0163ii, l-a legat mai str\u00e2ns dec\u00e2t de singurul sau fiu. Sunt pulbere \u015fi cenu\u015f\u0103, striga Avraam din mijlocul bog\u0103\u0163iilor sale (Facere 18, 27). Cu adev\u0103rat \u015fi drep\u00adtul Iov era foarte bogat, dar multele sale averi nu l-au \u00eempiedicat s\u0103 se smereasc\u0103 \u015fi s\u0103 fie ascult\u0103tor de Dum\u00adnezeu, at\u00e2t \u00een prop\u0103\u015fire c\u00e2t \u015fi \u00een nefericire. Boaz, str\u0103buni\u00adcul lui David, a fost bogat, dar a pl\u0103cut lui Dumnezeu prin buna lui voire. Iosif din Arimateia era bogat, \u00eens\u0103 bog\u0103\u0163ia nu i-a fost \u00een dauna evlaviei c\u0103tre Hristos, nici grijii pentru El \u00een moarte: I-a dat Domnului \u00eensu\u015fi morm\u00e2ntul nou pe care \u00eel preg\u0103tise pentru sine. \u015ei \u00eenc\u0103 mul\u0163i al\u0163ii care au pl\u0103\u00adcut lui Dumnezeu de-a lungul istoriei Bisericii au fost bo\u00adga\u0163i, \u015fi cu toate acestea s-au m\u00e2ntuit \u015fi au mo\u015ftenit \u00cem\u00adp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, nefiind lega\u0163i cu inima de averile lor p\u0103m\u00e2nte\u015fti pe care le socoteau a fi praf \u015fi cenu\u015f\u0103, ci nu\u00admai de Hristos.
Bog\u0103\u0163ia nu este rea \u00een sine, dup\u0103 cum nu este r\u0103u \u00een sine nimic din ceea ce a zidit Dumnezeu. Rea este legarea omu\u00adlui de bog\u0103\u0163ii, de p\u0103m\u00e2nturi, de avere; rele sunt patimile pe care bog\u0103\u0163ia le aduce cu sine \u015fi le hr\u0103ne\u015fte: curvia, lacomia, be\u0163ia, l\u0103ud\u0103ro\u015fenia, de\u015fert\u0103ciunea, m\u00e2ndria, dispre\u0163ul fa\u0163\u0103 de al\u0163ii, def\u0103imarea s\u0103rmanilor, uitarea lui Dumnezeu \u015fi toate celelalte ad infinitum, care toate sunt rele. Pu\u0163ini sunt cei \u00een stare s\u0103 se \u00eempotriveasc\u0103 ispitei ascunse \u00een bog\u0103\u0163ie, s\u0103 se ridice deasupra avu\u0163iilor, s\u0103 fie st\u0103p\u00e2ni slobozi iar nu robi lega\u0163i.<\/p>\n\n\n\n
Mai presus de toate, omului bogat \u00eei vine greu s\u0103 pos\u00adteasc\u0103, iar f\u0103r\u0103 post nu este nici \u00eembl\u00e2nzirea trupului, nici smerenie, nici adev\u0103rat\u0103 rug\u0103ciune. De aceea spune Dom\u00adnul c\u0103 este greu pentru un bogat s\u0103 intre \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia ceru\u00adrilor. Dar nici nu spune c\u0103 pentru s\u0103rac este u\u015for s\u0103 intre. S\u0103r\u0103cia \u00ee\u015fi are ispitele ei, la fel ca \u015fi bog\u0103\u0163ia. Bogatul se m\u00e2ntuie\u015fte prin fapte de milostenie, ca \u015fi prin smerenie, iar s\u0103racul prin multa r\u0103bdare \u015fi n\u0103dejde \u00een Dumnezeu. Nu va fi m\u00e2ntuire pentru bogatul \u00eempietrit \u015fi m\u00e2ndru, nici pentru s\u0103racul care-\u015fi pierde n\u0103dejdea \u00een Dumnezeu \u015fi-\u015fi pl\u00e2nge soarta. \u00cen lumea aceasta nici bog\u0103\u0163ia nici s\u0103r\u0103cia nu sunt la \u00eent\u00e2mplare ci dup\u0103 prea\u00een\u0163eleapta lui Dumnezeu Pronie. Ar putea Dumnezeu \u00eentr-o clip\u0103 s\u0103-i fac\u0103 pe to\u0163i oamenii deopotriv\u0103 de boga\u0163i, dar acest lucru este curat\u0103 nebunie. Ar \u00eensemna ca oamenii s\u0103 fie cu totul dezlega\u0163i unul de al\u00adtul. Cine s-ar mai m\u00e2ntui atunci? Cum ar mai putea s\u0103 se m\u00e2ntuie cineva? Pentru c\u0103 oamenii se m\u00e2ntuiesc unii prin al\u0163ii. Bogatul e legat de s\u0103rac iar s\u0103racul de bogat; \u00eenv\u0103\u0163atul de cel ne\u015ftiutor iar ne\u015ftiutorul de cel cu \u015ftiin\u0163\u0103; cel s\u0103n\u0103tos de cel bolnav, iar bolnavul de cel teaf\u0103r. Jertfa material\u0103 se pl\u0103te\u015fte cu aurul duhovnicesc, jertfa spiritual\u0103 a c\u0103rturaru\u00adlui se pl\u0103te\u015fte cu moned\u0103 material\u0103 de cel ne\u00eenv\u0103\u0163at. Ajutorul fizic pe care-l d\u0103 cel s\u0103n\u0103tos este pl\u0103tit de cel bolnav cu moned\u0103 duhovniceasc\u0103 \u015fi vice versa: jertfa duhovni\u00adceasc\u0103 a bolnavului (care le aduce oamenilor aminte de Dumnezeu \u015fi de Judecat\u0103) este pl\u0103tit\u0103 cu slujire fizic\u0103 de c\u0103tre cel s\u0103n\u0103tos.<\/p>\n\n\n\n
Toate se \u00eentre\u0163es ca \u00eentr-un covor multicolor. O lume \u00eentr-o singur\u0103 culoare ar orbi orice privire. Cum ar putea bo\u00adgatul s\u0103-\u015fi m\u00e2ntuiasc\u0103 sufletul prin milostenie \u015fi s\u0103 se scu\u00adture de m\u00e2ndrie \u015fi \u00eempietrire, f\u0103r\u0103 cel s\u0103rac? \u015ei cum ar putea s\u0103racul s\u0103-\u015fi m\u00e2ntuie sufletul prin r\u0103bdare, \u00eendur\u00e2nd, sau s\u0103 \u015fi-l piard\u0103 c\u00e2rtind \u015fi pizmuind, f\u0103r\u0103 cel bogat? Cum s\u0103 se m\u00e2ntuie ne\u015ftiutorul, f\u0103r\u0103 smerenie \u015fi f\u0103r\u0103 ascultare de cel \u00een\u00adv\u0103\u0163at? Iar acesta cum s\u0103 se m\u00e2ntuiasc\u0103 f\u0103r\u0103 mila fa\u0163\u0103 de cel ne\u015ftiutor \u015fi f\u0103r\u0103 stradanie \u00eentru folosul lui? Cum s\u0103 nu se piard\u0103 am\u00e2ndoi, unul prin invidie \u015fi s\u0103lb\u0103ticie iar altul prin dispre\u0163 \u015fi trufie? F\u0103r\u0103 cei \u00een suferin\u0163\u0103, cum s\u0103-\u015fi scape su\u00adfletele cei s\u0103n\u0103to\u015fi ar\u0103t\u00e2ndu-le mil\u0103, \u00eengrijindu-i \u015fi rug\u00e2ndu-se pentru ei? Iar ar\u0103t\u00e2ndu-se nep\u0103s\u0103tori fa\u0163\u0103 de cei bolnavi, p\u0103r\u0103sindu-i \u015fi l\u0103ud\u00e2ndu-se cu s\u0103n\u0103tatea lor, cum s\u0103 nu se piard\u0103 cei teferi? Iar suferinzii, f\u0103r\u0103 cei s\u0103n\u0103to\u015fi, cum \u015fi-ar m\u00e2ntui sufletele lor prin supunere \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103, cum \u015fi le-ar pierde pizmuind \u015fi ur\u00e2nd s\u0103n\u0103tatea altora?<\/p>\n\n\n\n
Domnul l-a l\u0103sat pe om s\u0103 aleag\u0103. Nu este om pe lume \u00een fa\u0163a c\u0103ruia s\u0103 nu se deschid\u0103 dou\u0103 drumuri: al m\u00e2ntuirii \u015fi al pierzaniei. \u00cen aceasta st\u0103 toat\u0103 libertatea omului. Bog\u0103\u0163ia poate m\u00e2ntui un om, \u015fi \u00eel poate pierde, dup\u0103 cum \u015fi s\u0103r\u0103cia poate m\u00e2ntui sau duce pe cineva la pierzare. La fel \u015ftiin\u0163a \u015fi ne\u015ftiin\u0163a, boala \u015fi s\u0103n\u0103tatea. Totul depinde de ceea ce omul alege. Hristos \u00eei cheam\u0103 pe oameni la \u00een\u0163elegere, nu la sil\u0103. De aceea El nu \u00eei porunce\u015fte t\u00e2n\u0103rului bogat: \u201cs\u0103 intri \u00een via\u0163\u0103!\u201d, ci spune: De vrei s\u0103 intri \u00een via\u0163\u0103. Nu \u00eei porunce\u015fte: \u201cFii des\u0103v\u00e2r\u015fit!\u201d, ci zice: Dac\u0103 voie\u015fti s\u0103 fii des\u0103v\u00e2r\u015fit. Dac\u0103 vrei! A\u015fa vorbe\u015fte Dumnezeu fiin\u0163elor libere, cuv\u00e2nt\u0103toare. Dumnezeu vrea ca to\u0163i s\u0103 mearg\u0103 pe calea cea dreapt\u0103, vrea ca to\u0163i s\u0103 se m\u00e2ntuiasc\u0103, dar lucrul acesta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 omu\u00adlui \u00eei sta deschis\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi calea pierz\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n
\u015ei iar\u0103\u015fi zic vou\u0103, zice Domnul, c\u0103 mai lesne este s\u0103 treac\u0103 c\u0103mila prin urechile acului, dec\u00e2t s\u0103 intre un bogat \u00een \u00cem\u00adp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Cuv\u00e2ntul \u201cc\u0103mil\u0103\u201d nu \u00eensemna doar animalul, ci \u015fi un odgon gros cu care se priponeau cor\u0103biile \u00een port ca s\u0103 nu le ia v\u00e2ntul. Se pare c\u0103 Domnul la acest odgon gros S-a g\u00e2ndit aici.\u00a0Mai u\u015for trece funia cea mai groas\u0103 prin urechile acului dec\u00e2t intr\u0103 un bogat \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Aproape cu neputin\u0163\u0103, s-ar zice, \u015fi chiar dac\u0103 nu cu totul, oricum foarte greu. Aceste cuvinte au fost rostite de \u00eensu\u015fi Cel ce cunoa\u015fte sl\u0103biciunea firii omene\u015fti \u015fi u\u015fu\u00adrin\u0163a cu care sufletul se las\u0103 ademenit de bog\u0103\u0163ii, lipindu-se de p\u0103m\u00e2nt f\u0103r\u0103 a se mai putea smulge vreodat\u0103.
Auzind, ucenicii s-au uimit foarte, zic\u00e2nd: Dar cine poate s\u0103 se m\u00e2ntuiasc\u0103? Dar de ce erau uimi\u0163i ucenicii acum, ei care f\u0103cuser\u0103 ceea ce t\u00e2n\u0103rul bogat nu fusese \u00een stare s\u0103 fac\u0103? Ei l\u0103saser\u0103 toate \u015fi urmaser\u0103 lui Hristos. \u00cen\u0163eleptul Gur\u0103-de-Aur l\u0103mure\u015fte \u00een chip minunat: uceni\u00adcii nu se temeau pentru ei \u00een\u015fi\u015fi, ci pentru ceilal\u0163i, printre care se aflau mul\u0163i boga\u0163i.\u00a0De dragul altora s-au uimit uce\u00adnicii de \u00eenfrico\u015f\u0103toarele cuvinte ale lui Hristos. Domnul i-a trimis \u00een lume s\u0103 m\u00e2ntuiasc\u0103 pe oameni. Dar ce s\u0103 faci pen\u00adtru at\u00e2ta omenire bogat\u0103 dac\u0103 e aproape cu neputin\u0163\u0103 s\u0103 in\u00adtre boga\u0163ii \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu? Grija pentru oa\u00admeni le ap\u0103sa sufletul \u015fi de aceea au \u00eentrebat: Dar cine poate s\u0103 se m\u00e2ntuiasc\u0103? De parc\u0103 ar fi fost ei mai milostivi dec\u00e2t Hristos! De parc\u0103 ar fi avut ei mai mult\u0103 dragoste de oameni dec\u00e2t Hristos!<\/p>\n\n\n\n
Dar Iisus, privind la ei, le-a zis: La oameni aceasta e cu neputin\u0163\u0103, la Dumnezeu \u00eens\u0103 toate sunt cu putin\u0163\u0103. Dom\u00adnul nu s-a uitat numai la fe\u0163ele lor, n-a privit doar \u00een ochii lor ci chiar \u00een ad\u00e2ncimile inimii lor \u2013 \u015fi a citit \u00een ele ne\u015ftiin\u0163a \u015fi frica. Nu cuno\u015fteau \u00eenc\u0103 puterea lui Dumnezeu, de aceea se temeau de lucrurile lui Dumnezeu. Ceea ce la oameni nu se poate, se poate la Dumnezeu. \u015ei ce nu se poate la oa\u00admeni? Sau, altfel spus, ce bine ar putea face oamenii f\u0103r\u0103 ajutorul lui Dumnezeu? Nici unul. F\u0103r\u0103 Dumnezeu nu se m\u00e2ntuiesc nici s\u0103racii nici boga\u0163ii. F\u0103r\u0103 Mine nu pute\u0163i face nimic, a spus Domnul. Iar Apostolul Pavel, care murise sie\u015fi \u015fi tr\u0103ia \u00een Hristos, a \u00eent\u0103rit aceste cuvinte spun\u00e2nd: Toate le pot \u00eentru Hristos, Cel care m\u0103 \u00eent\u0103re\u015fte (Filipeni 4, 13). Harul Duhului Sf\u00e2nt poate s\u0103 \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi ini\u00adma celui mai bogat dintre boga\u0163i, s\u0103 o dezlege de avu\u0163iile sale, s\u0103 o dezlipeasc\u0103 de p\u0103m\u00e2nt \u015fi s\u0103 o ridice \u00een calea m\u00e2n\u00adtuirii. La Dumnezeu toate sunt cu putin\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Dumnezeul nostru este atotputernic. Cuv\u00e2ntul S\u0103u cel tare a zidit lumea, m\u00e2na Sa cea tare \u0163ine bolta cereasc\u0103. El, Atotputernicul, cu adev\u0103rat poate s\u0103 m\u00e2ntuiasc\u0103 pe cei ce caut\u0103 m\u00e2ntuirea. Oricare ar fi a\u015fezarea \u015fi starea noastr\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, oricare ar fi \u00eemprejur\u0103rile vie\u0163ii noastre, Atotpu\u00adternicul poate s\u0103 ne m\u00e2ntuiasc\u0103. Dar nu numai c\u0103 poate; vrea. Atotputernic \u015fi milostiv e Dumnezeul nostru. S\u0103 ne gr\u0103bim a-I ie\u015fi \u00een \u00eent\u00e2mpinare, pentru c\u0103 El ne cheam\u0103, pentru c\u0103 El ne a\u015fteapt\u0103. Se bucur\u0103 \u00eempreun\u0103 cu to\u0163i sfin\u0163ii \u00eengeri numai \u015fi v\u0103z\u00e2nd c\u0103 ne-am \u00eentors fa\u0163a spre El. S\u0103 ne \u00eentoarcem,\u00a0O, s\u0103 ne \u00eentoarcem la El, s\u0103 alerg\u0103m spre patria noastr\u0103 cea adev\u0103rat\u0103 ca s\u0103-L \u00eent\u00e2lnim pe Dumnezeul nos\u00adtru cel atotputernic \u015fi bun. S\u0103 ne gr\u0103bim mai \u00eenainte ca moartea s\u0103 ne bat\u0103 \u00een u\u015f\u0103 \u015fi s\u0103 strige: \u201cE prea t\u00e2rziu!\u201d Slav\u0103 Dumnezeului nostru cel atotputernic \u015fi milostiv, slav\u0103 Treimii Celei deofiin\u0163\u0103 \u015fi nedesp\u0103r\u0163it\u0103, Tat\u0103lui, Fiului \u015fi Sf\u00e2ntului Duh, acum \u015fi pururea \u015fi \u00een vecii vecilor. Amin.
(extrase din: Predici \u2013 Sf. Nicolae Velimirovici, Ed. Sophia, 2003)<\/em><\/p>\n\n\n\n