{"id":875,"date":"2012-02-07T21:39:00","date_gmt":"2012-02-07T21:39:00","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=875"},"modified":"2018-11-13T08:51:00","modified_gmt":"2018-11-13T08:51:00","slug":"cristian-negrea-noul-cutremur-geopolitic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=875","title":{"rendered":"Noul cutremur geopolitic: Cristian Negrea"},"content":{"rendered":"
\t\"Cristian<\/a><\/div>\n
\t <\/div>\n
\tÎntr-un articol precedent, pe lâng\u0103 importan\u0163a luptelor pentru con\u015ftiin\u0163a oamenilor \u015fi neutrilor ca \u015fi preg\u0103tire psihologic\u0103 pentru un posibil viitor conflict, pe lâng\u0103 importan\u0163a internetului ca \u015fi câmp de b\u0103t\u0103lie în acest scop \u015fi contribu\u0163ia esen\u0163ial\u0103 a acelor lupt\u0103tori anonimi care ap\u0103r\u0103 onoarea \u015fi istoria României în mediul virtual (vezi <\/a>Dreptul istoric, starea de fapt \u015fi b\u0103t\u0103liile internetului ), am vorbit \u015fi despre cutremurele geopolitice în contextul acestor b\u0103t\u0103lii ale internetului, mare parte destinate s\u0103 urneasc\u0103 din loc în con\u015ftiin\u0163a masei consumatorilor de informa\u0163ie percep\u0163ia asupra dreptului istoric pentru a schimba cu prima ocazie starea de fapt. Cel mai propice moment pentru a transforma o situa\u0163ie de fapt, de multe ori în ciuda dreptului istoric este cel cauzat de evenimente numite cutremure geopolitice. Am f\u0103cut atunci o scurt\u0103 incursiune în ceea ce reprezint\u0103 un cutremur geopolitic, \u015fi m\u0103 simt dator s\u0103 revin, mai ales c\u0103 sunt semne din ce în…<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n
\t\t\"Cristian <\/a><\/div>\n
\t\tÎntr-un articol precedent, pe lâng\u0103 importan\u0163a luptelor pentru con\u015ftiin\u0163a oamenilor \u015fi neutrilor ca \u015fi preg\u0103tire psihologic\u0103 pentru un posibil viitor conflict, pe lâng\u0103 importan\u0163a internetului ca \u015fi câmp de b\u0103t\u0103lie în acest scop \u015fi contribu\u0163ia esen\u0163ial\u0103 a acelor lupt\u0103tori anonimi care ap\u0103r\u0103 onoarea \u015fi istoria României în mediul virtual (vezi <\/a>Dreptul istoric, starea de fapt \u015fi b\u0103t\u0103liile internetului[1]<\/sup><\/small><\/a>), am vorbit \u015fi despre cutremurele geopolitice în contextul acestor b\u0103t\u0103lii ale internetului, mare parte destinate s\u0103 urneasc\u0103 din loc în con\u015ftiin\u0163a masei consumatorilor de informa\u0163ie percep\u0163ia asupra dreptului istoric pentru a schimba cu prima ocazie starea de fapt. Cel mai propice moment pentru a transforma o situa\u0163ie de fapt, de multe ori în ciuda dreptului istoric este cel cauzat de evenimente numite cutremure geopolitice. Am f\u0103cut atunci o scurt\u0103 incursiune în ceea ce reprezint\u0103 un cutremur geopolitic, \u015fi m\u0103 simt dator s\u0103 revin, mai ales c\u0103 sunt semne din ce în ce mai clare c\u0103 suntem deja martorii fazei incipiente a unui nou cutremur geopolitic major, dup\u0103 unii anali\u015fti reputa\u0163i suntem deja angrena\u0163i în acesta.<\/span><\/div>\n

\t\tCutremure \u015fi cutremure geopolitice<\/span><\/b><\/span><\/p>\n

\t\tCutremurul este un fenomen natural, în majoritatea cazurilor, de\u015fi pot exista \u015fi cutremure antropice, create de mâna omului, de mai mic\u0103 intensitate, cum ar fi cazul exploziilor subterane sau pr\u0103bu\u015firii unor galerii de min\u0103. Dar în cea mai mare parte sunt fenomene naturale cu un mare poten\u0163ial de distrugere. Cauza acestora este acumularea de tensiuni la nivelul scoar\u0163ei terestre, în pl\u0103cile tectonice care se freac\u0103 una de alta, tensiuni care în momentul eliber\u0103rii bru\u015fte transmit o und\u0103 de energie în sol care fr\u0103mânt\u0103 suprafa\u0163a p\u0103mântului, începând cu epicentrul (punctul de suprafa\u0163\u0103 de deasupra hipocentrului, punctul de la adâncime) pân\u0103 când energia acumulat\u0103 se elibereaz\u0103. În cazul unui cutremur submarin, desc\u0103tu\u015farea de energie are ca rezultat formarea de valuri tsunami, care pot fi devastatoroare.<\/span><\/p>\n

\t\tLa fel se întâmpl\u0103 \u015fi în cazul cutremurelor geopolitice, atâta doar c\u0103 în loc de pl\u0103ci tectonice, trebuie puse mase de oameni, fie c\u0103 vorbim de state, na\u0163iuni, popoare, religii \u015fi civiliza\u0163ii. Iar un astfel de cutremur este tot rezultatul unor tensiuni acumulate în timp \u015fi dezl\u0103n\u0163uite brusc, cu efect devastator. Ca \u015fi cutremurul clasic, care se petrece în câteva secunde sau minute, un cutremur geopolitic se petrece într-un timp relativ scurt la scar\u0103 istoric\u0103, r\u0103stimpul câtorva ani. Iar dup\u0103 un astfel de cutremur geopolitic, situa\u0163ia devine de nerecunoscut, în sensul c\u0103 se petrec schimb\u0103ri geopolitice de a\u015fa natur\u0103 încât nimeni nu \u015fi-le-ar fi putut închipui înaintea acestui cutremur, ca \u015fi cum nimeni nu putea \u015fti cum va ar\u0103ta Japonia dup\u0103 cutremurul \u015fi tsunamiul din 11 martie 2011, inclusiv centrala nuclear\u0103 de la Fukushima fiind afectat\u0103. Rezultatele unui cutremur geopolitic sunt la fel de imprevizibile ca \u015fi în cazul unui cutremur clasic. În astfel de cazuri, po\u0163i doar încerca s\u0103 prevezi unele schimb\u0103ri, dar nu ai cum s\u0103 le prevezi pe toate, deoarece de multe ori nici nu-\u0163i dai seama c\u0103 un cutremur geopolitic se petrece sub ochii t\u0103i decât atunci când este prea târziu.<\/span><\/p>\n

\t\tDeci cutremurele geopolitice implic\u0103 schimbarea brusc\u0103 a situa\u0163iei geopolitice, o schimbare într-un timp relativ scurt care afecteaz\u0103 mai mult sau mai pu\u0163in pe toat\u0103 lumea. Aceste cutremure geopolitice pot fi majore, cu efecte pe întreg globul, sau minore, regionale, de multe ori ca \u015fi replici ale celor majore.<\/span><\/p>\n

\t\tAm mai comparat în articolul men\u0163ionat rolul vitezei cu care se petrec modific\u0103rile geopolitice cu accelera\u0163ia, modificarea vitezei unui corp într-un timp scurt: „Un vehicul, pornit de pe loc, respectiv de la viteza de 0 km\/h la viteza de 100 km\/h. Aceast\u0103 accelerare se poate face lent, în zece minute de cre\u0219tere înceat\u0103 a vitezei, \u0219i nimeni nu simte impactul acestei cre\u0219teri. Sau se poate face rapid, ca \u0219i în cazul ma\u0219inilor performante, în trei secunde. În cazul unui avion de lupt\u0103 în mai pu\u021bin de o secund\u0103. Mai trebuie s\u0103 dau exemplul navetelor spa\u021biale? La fel \u0219i cutremurul geoplitic. Închipui\u021bi-v\u0103 schimbarea realit\u0103\u021bilor geopolitice în timp ca \u0219i trecerea de la 0 la 100 km\/h în trei secunde. Timpul este prea scurt, nici nu v\u0103 da\u021bi seama c\u0103 s-a schimbat ceva. La 0 km\/h pute\u021bi deschide portiera \u0219i pute\u021bi coborî din ma\u0219in\u0103 f\u0103r\u0103 vreun pericol. Trei secunde mai târziu, nu v-a\u0219 sf\u0103tui s\u0103 face\u021bi asta. La fel se întâmpl\u0103 cu realitatea geopolitic\u0103 în cazul unui cutremur geopolitic. Cel mai important, ca \u0219i cutremurul clasic, \u0219i cel geopolitic este urmat de o o sumedenie de replici, dar în cazul celui geopolitic acestea sunt destinate s\u0103 rea\u0219eze situa\u021bia local\u0103 sau regional\u0103 dup\u0103 for\u021bele principale implicate.”<\/span><\/p>\n

\t\tCutremurele geopolitice în istorie<\/span><\/b><\/span><\/p>\n

\t\tÎn trecut, pân\u0103 în timpurile moderne, toate cutremurele geopolitice au fost regionale, dar pentru acea vreme pot fi considerate majore, deoarece se r\u0103sfrângeau asupra întregii lumi cunoscute la acea vreme, de\u015fi pentru noi, la ora actual\u0103, pot p\u0103rea regionale. S\u0103 lu\u0103m un exemplu. C\u0103derea imperiului roman la 476 a fost un cutremur geopolitic major, a afectat profund întreaga lume cunoscut\u0103 de atunci, care se limita la bazinul mediteraneean \u015fi regiunea înconjur\u0103toare. S-a produs într-un r\u0103stimp mai îndelungat, deoarece comunica\u0163iile mergeau atunci cu viteza calului \u015fi nu cu viteza internetului, iar accesul la informa\u0163ie îl avea un procent destul de mic de înv\u0103\u0163a\u0163i sau factori responsabili. Un chinez din acei ani nu avea de unde s\u0103 \u015ftie c\u0103 acest imperiu exist\u0103, a\u015fa c\u0103 nu avea cum s\u0103-l afecteze. În schimb, cucerirea Chinei de c\u0103tre mongolii lui Kublai Khan a fost un cutremur geopolitic major pentru acea regiune, \u015fi dac\u0103 nu ar fi fost Marco Polo acolo, europenii ar fi aflat de asta poate peste câteva sute de ani. Au aflat peste câ\u0163iva ani, dar aceasta nu i-a afectat în vreun fel, deoarece nu prea existau contacte \u015fi schimburi esen\u0163iale la nivel major între cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i ale lumii. Dar atunci când au venit în contact, cum a fost cazul în timpul n\u0103v\u0103lirilor migratoare, Europa s-a cutremurat sub cutremurele geoplitice.<\/span><\/p>\n

\t\tUn alt cutremur geopolitic a fost revolu\u0163ia francez\u0103 de la 1789, care a zguduit din temelii lumea modern\u0103. Întreaga Europ\u0103 a intrat în vâltoarea consecin\u0163elor acesteia, una dintre ele fiind chiar ascensiunea lui Napoleon. Din acelea\u015fi motive cutremurul a r\u0103mas între grani\u0163ele europene, de\u015fi s-a sim\u0163it \u015fi în afara ei, dar mai pu\u0163in, totu\u015fi, au fost influen\u0163e în cadrul imperiilor coloniale sau posesiunilor asiatice ale Rusiei. Dup\u0103 înfrângerea \u015fi exilarea lui Napoleon, statele mari ale Europei constituie Sfânta Alian\u0163\u0103 tocmai pentru a evita o nou\u0103 revolu\u0163ie, un nou cutremur geopolitic.<\/span><\/p>\n

\t\tMajoritatea cutremurelor geopolitice, ca \u015fi cele clasice, încep cu o perioad\u0103 de acumulare de tensiuni, de energii, ca \u015fi pl\u0103cile tectonice care se apropie \u015fi încep s\u0103 preseze. <\/span>Preseaz\u0103 din ce în ce mai tare, uneori intr\u0103 una sub alta prin subduc\u0163ie, dar tensiunile se acumuleaz\u0103 \u015fi la un moment dat r\u0103bufnesc violent, schimbând pentru totdeauna suprafa\u0163a p\u0103mântului în jurul epicentrului. Mun\u0163i se pr\u0103bu\u015fesc, p\u0103duri sunt f\u0103cute una cu p\u0103mântul, cratere ca \u015fi ni\u015fte v\u0103i adânci r\u0103sar dintr-o dat\u0103, apele î\u015fi schimb\u0103 cursul, valurile tsunami izbesc \u0163\u0103rmurile schimbându-le înf\u0103\u0163i\u015farea. De exemplu, r\u0103zboaiele religioase din trecut, dintre care \u015fi r\u0103zboiul de 30 de ani (1608 – 1648), a început printr-o perioad\u0103 de acumulare mai lung\u0103 de 50 de ani, în care ideile Reformei au p\u0103truns treptat, apoi tensiunile s-au desc\u0103rcat sub forma unui r\u0103zboi care a pustiit Europa. <\/span><\/p>\n

\t\tDar odat\u0103 cu trecerea timpului, cu progresul tehnologic, cu noile mijloace rapide de transport, de comunica\u0163ii, cu profundele transform\u0103ri pe care modernismul le-a adus în toate aspectele vie\u0163ii individuale, f\u0103când ca întregul P\u0103mânt s\u0103 devin\u0103 un sat global, cutremurele geopolitice predominante sunt cele majore, cele regionale fiind în majoritatea cazurilor replici ale acestora. Din aceste motive, secolul trecut a cunoscut trei mari cutremure geopolitice, majore, care s-au resim\u0163it în fiecare col\u0163i\u015for de pe Terra locuit de oameni.<\/span><\/p>\n

\t\tCutremurele geopolitice ale secolului XX<\/span><\/b><\/span><\/p>\n

\t\tPrimul cutremur geopolitic al secolului XX s-a petrecut între anii 1914 – 1918, de fapt anul 1918 este recunoscut ca \u015fi an crucial, de vârf, unii \u015fi identific\u0103 acest cutremur geopolitic doar cu anul 1918. De fapt a\u015fa \u015fi este, punctul culminant a fost 1918, sfâr\u015fitul primului r\u0103zboi mondial. Acest cutremur geopolitic putea începe mai devreme sau mai târziu, dar era inevitabil în urma tensiunilor deja acumulate. Putea începe în 1905, în timpul crizei Marocului, \u015fi atunci omenirea a fost la un pas de declan\u015farea unui r\u0103zboi între cele dou\u0103 blocuri militare. Dac\u0103 arhiducele Franz Ferdinand nu ar fi fost ucis la Sarajevo la 28 iunie 1914, un alt eveniment ulterior ar fi dus la declan\u015farea m\u0103celului. Cert este c\u0103 acest cutremur geopolitic s-a petrecut \u015fi întâmplarea a f\u0103cut ca s\u0103 fie în 1918. Patru imperii s-au pr\u0103bu\u015fit, cel german, austro-ungar, rus \u015fi turc. Au ap\u0103rut noi state na\u0163ionale, totul s-a schimbat din temelii, o lume nou\u0103 s-a cl\u0103dit pe ruinele celei vechi. Ca s\u0103 vede\u0163i profunzimea modific\u0103rilor, privi\u0163i o hart\u0103 a Europei la 1914 \u015fi una la 1919. R\u0103zboaiele locale sau regionale care au urmat au fost doar replici \u015fi consecin\u0163e ale acestui cataclism geopolitic major.<\/span><\/p>\n

\t\tAl doilea cutremur geopolitic major, 1939 – 1945, cu vârful, desigur în 1945. Unii sus\u0163in c\u0103 începutul acestui seism a fost în 1938, odat\u0103 cu anexarea Austriei de c\u0103tre Germania, sau în 1939, cu pactul de la Munchen, dar toate indiciile duc spre 1939, primul semn fiind pactul Ribbentrop – Molotov, când întreaga arhitectur\u0103 de securitate european\u0103, ce a mai r\u0103mas din ea, s-a pr\u0103bu\u015fit. O s\u0103pt\u0103mân\u0103 mai târziu începea al doilea r\u0103zboi mondial. Anul 1945 aduce un nou context geopolitic, de nerecunoscut fa\u0163\u0103 de cel interbelic. Dou\u0103 blocuri ideologice fa\u0163\u0103 în fa\u0163\u0103, lumea devenise peste noapte bipolar\u0103. Mare parte din conflictele postbelice sunt de fapt replici sau tensiuni între cele dou\u0103 blocuri, replici sau consecin\u0163e directe ale seismului geopolitic major din 1945.<\/span><\/p>\n

\t\tAl treilea cutremur geopolitic al secolului trecut a avut loc în anii 1989 – 1991, cu vârful în 1991, disolu\u0163ia Uniunii Sovietice, cea mai mare catastrof\u0103 geopolitic\u0103 a secolului XX, dup\u0103 cum spunea Vladimir Putin. De\u015fi unii sus\u0163in c\u0103 începutul a fost în 1986, politicile de glasnost \u015fi perestroika ale lui Mihail Gorbaciov, totu\u015fi, anul 1989, cel al revolu\u0163iilor esteuropene r\u0103mâne punctul de început al seismului. La fel, harta lumii era total schimbat\u0103 în 1991 fa\u0163\u0103 de 1988, iar mare parte din conflictele din anii imediat urm\u0103tori au fost replici, fie c\u0103 vorbim de Iugoslavia, Tadjikistan, Cecenia sau Georgia.<\/span><\/p>\n

\t\tIar acum, cu regret, trebuie s\u0103-i informez pe cei naivi care cred sau credeau c\u0103 totul e frumos în lume, suntem deja în plin cutremur geopolitic, primul cutremur geopolitic al secolului XXI.<\/span><\/p>\n

\t\tNoul cutremur geopolitic<\/span><\/b><\/span><\/p>\n

\t\tCeea ce putem spune despre un cutremur geopolitic este c\u0103 mult\u0103 lume simte c\u0103 se va întâmpla sau este posibil s\u0103 se întâmple, dar la fel ca în cazul unui cutremur normal, nimeni nu \u0219tie cu exactitate când se va întâmpla, unde se va întâmpla, cât va dura \u0219i care vor fi efectele sale. La fel ca \u0219i în cazul cutremurelor, sunt zone \u0219i regiuni care sunt predispuse unor astfel de evenimente, cum este Cercul de Foc al Pacificului. La fel, în geopolitic\u0103 sunt zone predispuse la conflicte, cum ar fi Orientul Mijlociu. Ca \u0219i în geologie, \u0219i în geopolitic\u0103 tensiunile acumulate pot r\u0103bufni cu efecte devastatoare. Liderii politici, cei responsabili, se feresc ca de foc \u0219i se tem de apari\u021bia unui cutremur geopolitic deoarece acesta nu poate fi gestionat, iar consecin\u021bele sale pot fi imprevizibile, lec\u021biile istoriei fiind elocvente în acest sens. De aceea vedem c\u0103 toate declara\u021biile, deciziile, rezolu\u021biile ONU sau ale oric\u0103rui organism interna\u021bional responsabil se circumscriu acestui deziderat, p\u0103strarea status quo-ului, a st\u0103rii de fapt, orice modificare considerat\u0103 a fi necesar\u0103 într-o regiune s\u0103 se fac\u0103 lent, treptat, pentru a putea fi gestionat\u0103 \u0219i consecin\u021bele s\u0103 fie previzibile, astfel încât s\u0103 fie suficient timp pentru a ac\u021biona înainte ca situa\u021bia s\u0103 ia o turnur\u0103 de neoprit. Pentru asta liderii politici, negociatorii, organismele interna\u0163ionale, serviciile de informa\u0163ii, think tankurile, to\u0163i încearc\u0103 s\u0103 monitorizeze situa\u0163ia global\u0103 pentru a prinde vreo mi\u015fcare care ar putea marca semnele începutului unui nou cutremur geopolitic, la fel cum sta\u0163iile de ascultare, seismografele, încearc\u0103 s\u0103 monitorizeze mi\u015fcarea scoar\u0163ei P\u0103mântului.<\/span><\/p>\n

\t\tUn cutremur geoplitic nu este de dorit, nimeni nu dore\u0219te s\u0103 se petreac\u0103, crede\u021bi c\u0103 Wilhelm, kaiserul german ar fi pornit r\u0103zboiul la 1914 dac\u0103 ar fi \u0219tiut consecin\u021bele de la 1918? Sau Hitler, dac\u0103 ar fi \u0219tiut c\u0103 va sfâr\u0219i în bunc\u0103r, ar fi atacat Polonia în 1939? Lec\u021biile istoriei se înva\u021b\u0103, dar numai de c\u0103tre cei ce doresc s\u0103 le înve\u021be. Dar problema major\u0103 este c\u0103 odat\u0103 \u0219i odat\u0103 acest cutremur geopolitic se petrece, indiferent c\u0103 vrem sau nu vrem. Este la fel ca \u0219i cutremurele clasice, nu le dorim, încerc\u0103m s\u0103 le evit\u0103m, dar pur \u0219i simplu se întâmpl\u0103, oricât am încerca s\u0103 le prevenim cumva.<\/span><\/p>\n

\t\tVestea proast\u0103 este c\u0103 acest cutremur geopolitic, primul din secolul XXI, a \u015fi început. Când a început, nu s-a \u015ftiut, nimeni nu avea de unde s\u0103 prevad\u0103 c\u0103 este cu adev\u0103rat vorba de un cutremur geopolitic. Fr\u0103mânt\u0103ri pe plan interna\u0163ional au mai fost \u015fi vor mai fi, dar nu toate duc spre acest deznod\u0103mânt. Ast\u0103zi, privind retrospectiv, putem concluziona, noul cutremur geopolitic a început în 2008 \u015fi ast\u0103zi suntem deja în plin\u0103 dezvoltare a lui. Peste ani, anali\u015ftii vor putea s\u0103 vorbeasc\u0103 despre cum a început \u015fi cum s-a desf\u0103\u015furat primul cutremur geopolitic, la fel cum noi vorbim despre anii 1914 – 1918, 1939 – 1945 sau 1989 – 1991.<\/span><\/p>\n

\t\tNu toate r\u0103zboaiele sunt la fel, la fel cum nu toate cutremurele geopolitice se petrec la fel. Un cutremur geopolitic poate fi înso\u0163it de un r\u0103zboi sau consecin\u0163a unui r\u0103zboi care l-a declan\u015fat, dar nu este obligatoriu ca un cutremur geopolitic major s\u0103 fie consecin\u0163a unui r\u0103zboi, cum nu este obligatoriu ca un r\u0103zboi s\u0103 fie în urma unui cutremur geopolitic. Este adev\u0103rat c\u0103 de multe ori, cutremurele geopolitice sunt înso\u0163ite de r\u0103zboi. Cazurile din istorie sunt relevante, cele dou\u0103 cutremure geopolitice majore din secolul XX au ap\u0103rut strâns legate de cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, dar al treilea nu. Nu un r\u0103zboi mondial. În 1989, toate revolu\u0163iile est-europene au fost pa\u015fnice, cu o excep\u0163ie, România. Pr\u0103bu\u015firea Uniunii Sovietice s-a petrecut pa\u015fnic, f\u0103r\u0103 vreun r\u0103zboi mondial, dar au fost r\u0103zboaie, în Georgia, Tadjikistan, Moldova \u015fi ca o consecin\u0163\u0103, Cecenia \u015fi Caucazul de Nord. Un sistem poate s\u0103 cad\u0103 oarecum pa\u015fnic sau violent, dar de cele mai multe ori o face violent. <\/span><\/p>\n

\t\tDar avertismentele în acest sens sunt clare, chiar liderii europeni au spus c\u0103 pr\u0103bu\u015firea Uniunii Europene va fi urmat\u0103 în zece ani de un r\u0103zboi, dar dup\u0103 viteza cu care merge lumea în ziua de ast\u0103zi, va fi vorba de mai pu\u0163in. Revenind, cutremurul geopolitic pe care îl tr\u0103im a început în 2008 odat\u0103 cu declan\u015farea crizei economice mondiale. Dac\u0103 criza ar fi fost dep\u0103\u015fit\u0103 într-un an sau doi, am fi putut r\u0103sufla u\u015fura\u0163i. Dar nu numai c\u0103 nu a fost dep\u0103\u015fit\u0103, ci se adânce\u015fte, ajungând la nivelul statelor. B\u0103ncile au fost salvate, cele care au putut fi salvate, de c\u0103tre state, dar au ie\u015fit sl\u0103bite. Problema este c\u0103 acelea\u015fi b\u0103nci sunt creditoarele altor state \u015fi nu mai pot sus\u0163ine creditarea lor în continuare. Grecia este un caz, dar mai sunt \u015fi altele, Irlanda, Portugalia, Spania, Italia, o ie\u015fire a Greciei din zona euro ar antrena \u015fi restul \u0163\u0103rilor cu probleme, iar moneda euro s-ar pr\u0103bu\u015fi \u015fi ar disp\u0103rea în scurt\u0103 vreme. Iar \u0163\u0103rile men\u0163ionate revenind la monedele proprii ar fi lovite de o infla\u0163ie astronomic\u0103 \u015fi o criz\u0103 f\u0103r\u0103 precedent. În foarte scurt timp, lideri na\u0163ionali\u015fti ar accede la putere, iar existen\u0163a UE s-ar m\u0103sura în zile din acest moment. Dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea UE, în cât timp se va pr\u0103bu\u015fi \u015fi NATO? Nu mai mult de \u015fase luni. Iar de aici, vom reveni nu în secolul XX, ci în secolul XVI, fiecare pentru el. În cât timp va izbucni urm\u0103torul r\u0103zboi în Europa? Celor care sus\u0163in c\u0103 un r\u0103zboi în Europa este imposibil, le-a\u015f reaminti c\u0103 dintre toate continentele din lume, Europa a fost teatrul celor mai cumplite r\u0103zboaie, celor mai cumplite masacre, în Europa s-a inventat termenul de genocid.<\/span><\/p>\n

\t\tSUA sunt \u015fi ele în criz\u0103, au preocup\u0103rile lor. Încep s\u0103 se repozi\u0163ioneze pe plan global, era logic \u015fi normal s\u0103 o fac\u0103, din moment ce r\u0103zboaiele din Afghanistan \u015fi Irak le-au direc\u0163ionat aten\u0163ia \u015fi resursele primordial spre aceste zone \u015fi teatre de opera\u0163iuni. Dar cu Osama bin Laden mort, este clar c\u0103 islami\u015ftii radicali nu au cum s\u0103 atace din nou teritoriul american la fel ca \u015fi la 11 septembrie 2001. Au trecut mai bine de zece ani de atunci \u015fi nu s-a mai petrecut niciun atac islamist pe teritoriul american, de aceea, odat\u0103 cu moartea lui bin<\/span> Laden, priorit\u0103\u0163ile politicii externe americane se vor schimba, iar centrul de convergen\u0163\u0103 nu va fi Europa, ci Pacificul.<\/span><\/p>\n

\t\tUltimul cutremur geopolitic major, cel din 1989 – 1991, a definit o lume, lumea post R\u0103zboi Rece. Atunci s-a pr\u0103bu\u015fit imperiul sovietic, dar tot atunci a devenit clar sfâr\u015fitul miracolului economic japonez, tot atunci au fost împu\u015fca\u0163i tinerii chinezi în pia\u0163a Tienanmen, care a definit clar viitorul Chinei de economie de pia\u0163\u0103, dar tot sub obl\u0103duirea comuni\u015ftilor, \u015fi tot atunci s-a semnat tratatul de la Maastricht, care a pus bazele Uniunii Europene.<\/span><\/p>\n

\t\tAcum, în zilele noastre, asist\u0103m la punerea sub semnul întreb\u0103rii a Uniunii Europene, iar faptul c\u0103 economia Chinei î\u015fi încetine\u015fte cre\u015fterea \u015fi în curând se va opri ne duce cu gândul la compara\u0163ia cu miracolul japonez. Dar implica\u0163iile geopolitice sunt mult mai vaste \u015fi mai grave. Economia \u015fi cre\u015fterea economic\u0103 chinez\u0103 se bazeaz\u0103 pe for\u0163a de munc\u0103 ieftin\u0103 a unei popula\u0163ii de miliard \u015fi trei sute de milioane de locuitori, din care majoritatea tr\u0103iesc cu mai pu\u0163in de doi dolari pe zi. O for\u0163\u0103 de munc\u0103 extrem de ieftin\u0103 care face ca exporturile chineze\u015fti s\u0103 fie atât <\/span>de competitive. Dar criza din SUA \u015fi din UE a lovit \u015fi aici, cererea  a sc\u0103zut propor\u0163ional, la fel ca \u015fi încas\u0103rile Chinei. Iar chinezii vor începe s\u0103 nu se mai mul\u0163umeasc\u0103 cu atât cât primesc, din moment ce au beneficiat timp de 20 de ani de încas\u0103rile din exporturi, mai mult sau mai pu\u0163in.<\/span><\/p>\n

\t\tCa s\u0103 facem o compara\u0163ie, s\u0103 ne amintim de anii 90 de la noi din \u0163ar\u0103. Pe atunci eram croitorii Europei, pretutindeni î\u015fi desf\u0103\u015furau activitatea fabrici de textile care lucrau în sistemul lohn. Materia prim\u0103 venea din str\u0103in\u0103tate, designul, totul, la noi se f\u0103cea manopera \u015fi apoi produsul finit era exportat pe pie\u0163ele occidentale. Era logic, produse cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mic\u0103, avantajul competitiv era for\u0163a de munc\u0103 ieftin\u0103, un muncitor era pl\u0103tit cu o sut\u0103 de dolari pe lun\u0103. Dar pe m\u0103sur\u0103 ce România cre\u015ftea economic, \u015fi a crescut, aceste fabrici deschise de investitori italieni în cea mai mare parte, s-au mutat spre est, c\u0103tre Moldova \u015fi Ucraina. Era normal, încerca\u0163i în România de ast\u0103zi s\u0103 angaja\u0163i vreo textilist\u0103 pentru o sut\u0103 de dolari pe lun\u0103, c\u0103 nu vine nimeni. Cre\u015fterea economic\u0103, cre\u015fterea veniturilor \u015fi-a spus cuvântul. Acela\u015fi fenomen se petrece \u015fi în China în ziua de ast\u0103zi, dar problema lor este c\u0103 nu au solu\u0163ii, cre\u015fterea veniturilor aduce cu ea \u015fi cre\u015fterea preten\u0163iilor, de asemenea sc\u0103derea avantajelor competitive ale economiei chineze\u015fti. Iar acest lucru aduce nemul\u0163umire, care este îndreptat\u0103 asupra conducerii reprezentat\u0103 de partidul comunist unic. De aici poate urma o mi\u015fcare de contestare a monopolului puterii acestui partid. Sc\u0103derea cererii pe pie\u0163ele interna\u0163ionale în urma crizei va fi doar catalizatorul nemul\u0163umirilor. Ad\u0103uga\u0163i aici \u015fi problemele na\u0163ionaliste, chestiunea Tibetului fiind marcat\u0103 inclusiv cu prilejul jocurilor olimpice de la Beijing, precum \u015fi problema provinciei Xingjiang, majoritar musulman\u0103, ca s\u0103 ob\u0163ine\u0163i un vulcan gata s\u0103 erup\u0103.<\/span><\/p>\n

\t\tSamuel Huntington este cunoscut mai mult datorit\u0103 studiului s\u0103u despre Ciocnirea civiliza\u0163iilor, în urma unui articol din Foreign Affairs din 1996. Dar prea pu\u0163ini cunosc un alt studiu al s\u0103u mai vechi, din 1968, Ordinea politic\u0103 a societ\u0103\u0163ilor în schimbare, în care arat\u0103 c\u0103 societ\u0103\u0163ile sunt predispuse la tulbur\u0103ri  nu atunci când sunt s\u0103race sau sunt bogate, ci atunci când acumuleaz\u0103 bog\u0103\u0163ie, dup\u0103 perioade de câ\u0163iva ani de cre\u015ftere economic\u0103. China este tocmai coapt\u0103 pentru a\u015fa ceva, iar încetinirea cre\u015fterii economice inevitabil va pune la îndoial\u0103 capacitatea de conducere unic\u0103 a Partidului Comunist. \u015ei mi\u015fc\u0103rile de contestare politic\u0103 ar putea face autorit\u0103\u0163ile s\u0103 ac\u0163ioneze cum au mai f\u0103cut-o în 1989, în Pia\u0163a Tienanmen, dar s-ar putea de data asta s\u0103 nu reu\u015feasc\u0103, \u015fi de aici China ar putea intra într-o perioad\u0103 din care ar putea ie\u015fi \u015fifonat\u0103 serios, dac\u0103 nu chiar rupt\u0103.<\/span><\/p>\n

\t\tÎn cadrul cutremurelor geopolitice anterioare, principalul catalizator al modific\u0103rilor strategice a fost r\u0103zboiul, în cazul ultimului, cel rece, dar tot un fel de r\u0103zboi poate fi numit. În cazul cutremurului actual, criza este catalizatorul, dar rea\u015fez\u0103rile s-ar putea s\u0103 fie f\u0103cute tot prin r\u0103zboi.<\/span><\/p>\n

\t\tSunt puncte mai predispuse s\u0103 devin\u0103 epicentre ale unui cutremur geopolitic, la fel cum sunt puncte sau regiuni predispuse unor cutremure propriu-zise. Centura de Foc a Pacificului, de fapt puncte de contact ale faliilor tectonice, este o astfel de regiune care include Japonia \u015fi Indonezia. Orientul Mijlociu, din cauza mixajului de popoare \u015fi religii, a istoriei înc\u0103rcate, este o astfel de regiune probabil\u0103 pentru a deveni epicentrul unui cutremur geopolitic. În articolul de la începutul anului, <\/a>Transnistria \u015fi anul geopolitic 2012[2]<\/sup><\/small><\/a>, am men\u0163ionat poten\u0163ialele pericole din zona Orientului Mijlociu pentru acest an.<\/span><\/div>\n

\t\tDar \u015fi zona fostei Uniuni Sovietice are un poten\u0163ial ridicat de a se califica ca \u015fi un epicentru al unui cutremur geopolitic. Chiar dac\u0103 muta\u0163iile geopolitice nu vor începe din Orientul Mijlociu sau fosta URSS, în mod sigur se vor r\u0103sfrânge \u015fi vor produce schimb\u0103ri majore în aceste regiuni, \u0163inând cont de caracteristicile lor.<\/span><\/p>\n

\t\tDe exemplu Ucraina, care este deja în pragul falimentului economic \u015fi politic, se mai poate a\u015ftepta la o salvare numai din partea Rusiei, dar care va negocia dur \u015fi va lua tot ce se mai poate lua pentru ni\u015fte bani care nu vor face altceva decât s\u0103 amâne scaden\u0163a, deoarece f\u0103r\u0103 schimb\u0103ri economice \u015fi politice profunde, Ucraina nu are cum s\u0103 ias\u0103 la liman. Un faliment economic va pune în discu\u0163ie inevitabil \u015fi viitorul politic al \u0163\u0103rii, viitorul Ucrainei ca \u0163ar\u0103. Estul va dori s\u0103 mearg\u0103 cu Rusia pentru o oarecare siguran\u0163\u0103 economic\u0103, în sensul c\u0103 le pot fi garantate salariile \u015fi pensiile atât cât sunt, decât deloc, în ideea c\u0103 Rusia mai are petrol \u015fi gaze, în schimb partea vestic\u0103 dore\u015fte o apropiere de UE. O astfel de tendin\u0163\u0103 divergent\u0103 major\u0103 \u015fi adânc structurat\u0103 în societatea ucrainean\u0103 nu are cum s\u0103 men\u0163in\u0103 statul întreg, mai ales când vorbim de criz\u0103 \u015fi faliment. Problema este cum se va face disolu\u0163ia ucrainean\u0103, pa\u015fnic, ca \u015fi în cazul Cehoslovaciei, sau violent ca \u015fi în cazul Iugoslaviei (vezi <\/a>România \u015fi disolu\u0163ia Ucrainei. Provoc\u0103ri, perspective \u015fi amenin\u0163\u0103ri[3]<\/sup><\/small><\/a>). Caucazul de Nord, o ran\u0103 pe harta Rusiei, poate oricând s\u0103 ridice nivelul gherilei de joas\u0103 intensitate, \u015fi o va face imediat ce va sim\u0163i o cât de mic\u0103 sl\u0103biciune în Rusia.<\/span><\/div>\n

\t\tPe cei care înc\u0103 nu sunt convin\u015fi c\u0103 tr\u0103im deja mi\u015fc\u0103rile unui nou cutremur geopolitic, îi invit s\u0103 priveasc\u0103 la statele din nordul Africii, în mai pu\u0163in de un an \u015fi-au schimbat nu numai conducerea, ci \u015fi forma de guvern\u0103mânt, de la dictaturi la regimuri cu orient\u0103ri mai democratice. S-ar putea ca prin vot liber s\u0103 ajung\u0103 islami\u015ftii la putere, a\u015fa cum s-a întâmplat în Gaza, dar nu ai ce face, vor trebui s\u0103 înve\u0163e democra\u0163ia pe pielea lor, \u015fi nu este sigur c\u0103 vor reu\u015fi. \u015ei noi am f\u0103cut-o din 1990 încoace \u015fi am reu\u015fit. Dar cutremurul geopolitic este în plin\u0103 desf\u0103\u015furare \u015fi multe evenimente se vor petrece într-un timp scurt, de câ\u0163iva ani. <\/span><\/p>\n

\t\tLegile naturii sunt universal valabile, c\u0103 ne place sau nu. Poate nu ne place c\u0103 ploaia cade de sus în jos, dar nu avem ce face. La fel, nu trebuie s\u0103 fim de acord cu faptul c\u0103 se petrec cutremure, dar acestea se petrec indiferent de voin\u0163a sau dorin\u0163a noastr\u0103. La fel \u015fi cu legile geopoliticii, ele se aplic\u0103, cutremure geopolitice au fost \u015fi vor fi, fie c\u0103 ne place sau nu, fie c\u0103 dorim asta sau nu. <\/span><\/p>\n

\t\tNoi \u015fi cutremurele geopolitice<\/span><\/b><\/span><\/p>\n

\t\tToate cutremurele geopolitice majore ne-au afectat direct \u015fi indirect, este normal, deoarece geografic suntem într-o zon\u0103 de confluen\u0163\u0103 \u015fi tranzi\u0163ie între Est \u015fi Vest, Nord \u015fi Sud. Istoria ne-a fost f\u0103cut\u0103 de geografie, fiind în calea tuturor r\u0103ut\u0103\u0163ilor, dup\u0103 cum spuneau marii no\u015ftri c\u0103rturari. Toate cutremurele geopolitice ale secolului trecut ne-au lovit f\u0103r\u0103 cru\u0163are.<\/span><\/p>\n

\t\tCel din 1918 ne-a lovit, dar am realizat România Mare, profitând de pr\u0103bu\u015firea imperiilor din jur. Atunci ne-am b\u0103tut cu to\u0163i vecinii, am pornit lupta împotriva Austro-Ungariei, am continuat împotriva germanilor, bulgarilor \u015fi turcilor, ca apoi s\u0103 lupt\u0103m împotriva ru\u015filor bol\u015feviza\u0163i, de asemenea împotriva ucrainenilor. Alia\u0163i ai Antantei, eram prea departe de Anglia \u015fi Fran\u0163a, iar Rusia ne-a lovit pe la spate, comportându-se ulterior ca \u015fi un du\u015fman, cei mai apropia\u0163i alia\u0163i ai no\u015ftri fiind sârbii, dar \u015fi ei sco\u015fi din \u0163ara lor \u015fi sili\u0163i s\u0103 lupte pe un front dep\u0103rtat, la Salonic. În 1919, am fost alia\u0163i cu cehoslovacii \u015fi polonezii, împotriva bol\u015fevicilor unguri \u015fi a celor ru\u015fi. Am ie\u015fit victorio\u015fi la final, dar cu pre\u0163ul dezastrului economic \u015fi umanitar, unul din cinci b\u0103rba\u0163i mort, r\u0103nit sau disp\u0103rut, popula\u0163ia civil\u0103 r\u0103v\u0103\u015fit\u0103 de foamete, tifos \u015fi grip\u0103 spaniol\u0103.<\/span><\/p>\n

\t\tAl doilea ne-a izbit mai tare \u015fi ne-a l\u0103sat f\u0103r\u0103 România Mare, Basarabia, Bucovina de Nord, Cadrilaterul \u015fi Insula \u015eerpilor fiind pierdute de atunci. Totu\u015fi, am luptat \u015fi am sângerat cu un pre\u0163 enorm, am reocupat Basarabia \u015fi Bucovina de Nord \u015fi apoi le-am pierdut, am reocupat Ardealul de Nord. Am fost înving\u0103tori, sfâr\u015fitul r\u0103zboiului ne-a prins cu arma în mân\u0103, dar efectele cutremurului geopolitic ne-a aruncat sub robia bol\u015fevic\u0103, din care ne-am revenit atunci când al treilea cutremur geopolitic a scuturat lumea \u015fi comunismul a fost aruncat la lada de gunoi a istoriei. Totu\u015fi, noi am pl\u0103tit cu sânge \u015fi în acest cutremur geopolitic, atât în decembrie 1989, cât \u015fi pe linia Nistrului, r\u0103zboiul din Transnistria.<\/span><\/p>\n

\t\tAr trebui, ca p\u0103\u0163i\u0163i, s\u0103 fim m\u0103car o dat\u0103 preg\u0103ti\u0163i. Suntem? Nici poveste, ignoran\u0163a \u015fi miopia strategic\u0103 a elitelor politice este devastatoare. La fel ne vom trezi din nou, ca \u015fi în 1916, f\u0103r\u0103 artilerie pe un front mai lung decât întregul front de est sau de vest, sau ca \u015fi în 1940, cu o armat\u0103 insuficient preg\u0103tit\u0103 \u015fi înzestrat\u0103 cu tancuri \u015fi artilerie pentru necesit\u0103\u0163ile unui r\u0103zboi de asemenea anvergur\u0103. Gândi\u0163i-v\u0103 c\u0103 ast\u0103zi nu avem nici m\u0103car avioane de lupt\u0103! Iar politicienii no\u015ftri se bat acum pe guvernare, f\u0103r\u0103 s\u0103 bage de seam\u0103 pe ce vulcan st\u0103 lumea întreag\u0103. Din toat\u0103 pleiada de politicieni cu func\u0163ii, am auzit un singur avertisment, \u015fi acela destul de palid, din partea omului care ar trebui s\u0103 fie cel mai bine informat din \u0163ar\u0103, pre\u015fedintele, care a spus ceva de genul c\u0103 „dup\u0103 criza asta nimic nu va mai fi cum a fost”. A în\u0163eles cineva la ce se referea? Poate \u015fi la rea\u015fezarea lumii.<\/span><\/p>\n

\t\tNiciun indiciu nu arat\u0103 cum c\u0103 România ar putea fi cru\u0163at\u0103 de efectele unui nou cutremur geopolitic, ba dimpotriv\u0103. Prea le st\u0103m la to\u0163i în gât. Putin chiar ne-a amenin\u0163at direct în 2008, pe chestiunea transilvan\u0103. Este normal ca ungurii s\u0103 încerce s\u0103 profite oricând de vreo dificultate a României, a\u015fa au f\u0103cut \u015fi în 1940 \u015fi de câte ori au avut ocazia. Chestia asta cu autonomia \u0163inutului secuiesc prea vine la anumite momente. Sârbii nu ne iubesc nici ei din cale afar\u0103, nu-i iubesc nici pe românii care tr\u0103iesc pe teritoriul lor, dovad\u0103 c\u0103 trag cu armele în casele lor. Au luat o treime din Banat (vezi <\/a>Noi \u015fi sârbii[4]<\/sup><\/small><\/a>), dar \u0163inând cont c\u0103 au ajuns de la Iugoslavia la Serbia, apoi au pierdut \u015fi Muntenegru \u015fi Kosovo, s-ar putea s\u0103 nu le displac\u0103 reajust\u0103ri favorabile în Banat. Tocmai acum au mai dat o lovitur\u0103 minorit\u0103\u0163ii române prin recunoa\u015fterea na\u0163iunii \u015fi limbii vlahe de c\u0103tre Consiliul Europei, astfel c\u0103 românii au r\u0103mas diviza\u0163i între români \u015fi vlahi, pierzând dreptul de reprezentare în politica sârb\u0103. Astfel, pe lâng\u0103 poporul \u015fi limba moldoveneasc\u0103, ne-am trezit \u015fi cu poporul \u015fi limba vlah\u0103. Cu Ucraina, ce s\u0103 mai vorbim. Dac\u0103 ar putea, ar pretinde întreaga Bucovin\u0103, Maramure\u015ful \u015fi Delta Dun\u0103rii, iar confruntat\u0103 cu propria tendin\u0163\u0103 separatist\u0103 intern\u0103 în urma falimentului, s-ar putea s\u0103 încerce inventarea unui conflict de grani\u0163\u0103 care s\u0103 distrag\u0103 aten\u0163ia de pe plan intern, iar cea mai favorabil\u0103 zon\u0103 ar fi tocmai mult disputatul canal Bâstroe. \u015ei gândi\u0163i-v\u0103 c\u0103 nu avem avioane de lupt\u0103. Încurajat\u0103 de lipsa de reac\u0163ie sau de reac\u0163ia neadecvat\u0103, Ucraina ar putea face un pas mai departe, spre un conflict limitat. Ori, avioanele ucrainene Mig-29 ar putea str\u0103bate adânc în teritoriul nostru, Mig-urile 21 Lancer nefiind prea în m\u0103sur\u0103 s\u0103 le stea în cale. Un scenariu probabil, dar devenit posibil în condi\u0163iile unui cutremur geopolitic major, în care noi din nou ne g\u0103sim nepreg\u0103ti\u0163i \u015fi neaten\u0163i, preocupa\u0163i doar de ciorov\u0103iala noastr\u0103 intern\u0103. Cât timp va trebui s\u0103 ne baz\u0103m ap\u0103rarea noastr\u0103 pe ideea c\u0103 pilo\u0163ii lor sunt mai slabi decât ai no\u015ftri?<\/span><\/div>\n

\t\tFiindc\u0103 deja suntem în mijlocul unui cutremur geopolitic major, primul din secolul XXI, iar efectele sale vor fi devastatoare, muta\u0163iile geopolitice de neimaginat. Liderii importan\u0163i ai lumii \u015ftiu deja asta, se negociaz\u0103 în draci, liderii europeni între ei, cei occidentali cu cei ru\u015fi, to\u0163i încearc\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 lucrurile sub control, germanii negociaz\u0103 cu ru\u015fii inclusiv pe tema Transnistriei, în premier\u0103, dar la un moment dat ceva se va rupe \u015fi va deveni fiecare pentru el. Dar pentru noi, cine, din moment ce nici noi nu suntem pentru noi, prin\u015fi în p\u0103ruiala politic\u0103 intern\u0103? <\/span><\/p>\n<\/p><\/div>\n

\n

\t\tReferences<\/h3>\n
    \n
  1. \t\t\t^<\/a><\/sup><\/small> <\/a>Dreptul istoric, starea de fapt \u015fi b\u0103t\u0103liile internetului (cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/li>\n
  2. \t\t\t^<\/a><\/sup><\/small> <\/a>Transnistria \u015fi anul geopolitic 2012 (cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/li>\n
  3. \t\t\t^<\/a><\/sup><\/small> <\/a>România \u015fi disolu\u0163ia Ucrainei. Provoc\u0103ri, perspective \u015fi amenin\u0163\u0103ri (cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/li>\n
  4. \t\t\t^<\/a><\/sup><\/small> <\/a>Noi \u015fi sârbii (cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/li>\n<\/ol><\/div>\n

    \tAuthors:<\/p>\n

    \tArticolul original<\/a><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      Într-un articol precedent, pe lâng\u0103 importan\u0163a luptelor pentru con\u015ftiin\u0163a oamenilor \u015fi neutrilor ca \u015fi preg\u0103tire psihologic\u0103 pentru un posibil viitor conflict, pe lâng\u0103 importan\u0163a…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":873,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[],"class_list":["post-875","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/875","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=875"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/875\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7109,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/875\/revisions\/7109"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/873"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=875"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=875"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=875"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}