![\"\"](\"https:\/\/temp.noi3.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/image-45-1024x575.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n
Numarul 8, prin simbolismul pe care il reprezinta cuprinde Invierea si infatiseaza chipul lumii ce va sa vie\u2026<\/p>\n\n\n\n
Hristos nu este Infinitul, ci Adev\u0103rul. El a creat infinitul, dar e o Persoan\u0103.
Matematica, numai ea, dovedind c\u0103 infinitul este de neajuns, pune \u00een rela\u021biile corecte cu el toate numerele, adic\u0103 toate felurile f\u0103pturilor. Universul este num\u0103r, \u0219i toate p\u0103r\u021bile lui alc\u0103tuitoare sunt numere. Cel neini\u021biat \u00een tainele matematicii nu poate nicidecum s\u0103 \u00eencap\u0103 ideea c\u0103 toate numerele, oric\u00e2t de diferite \u00eentre ele, sunt absolut egale fa\u021b\u0103 de infinit. Pricina acestei egalit\u0103\u021bi este foarte simpl\u0103 \u0219i limpede: ea const\u0103 \u00een infinita \u2013 prin urmare mereu egala \u2013 deosebire dintre infinit \u0219i orice num\u0103r.
Numarul 888 este simbolul apofatic al lui Hristos\u2026<\/p>\n\n\n\n
Adev\u0103rata cunoa\u0219tere \u0219i vedere a lui Dumnezeu const\u0103 \u00een vederea c\u0103 El este invizibil, pentru c\u0103 ceea ce noi c\u0103ut\u0103m se g\u0103se\u0219te dincolo de orice cunoa\u0219tere, fiind pe deplin separat\u0103 prin \u00eentunecimea ne\u00een\u021belegerii (Via\u021ba lui Moise, Sfantul Grigorie al Nissei).<\/p>\n\n\n\n
Dumnezeu este infinit \u0219i incomprehensibil \u0219i toate acestea sunt comprehensibile despre El \u0219i despre infinitatea Sa (Despre credin\u021ba ortodox\u0103, Sfantul Ioan Damaschin).<\/p>\n\n\n\n
Dumnezeu are foarte multe nume tocmai pentru ca El nu are nume. E imposibil sa-L definim pe Dumnezeu cu un singur nume. Astfel, deoarece Dumnezeu nu are nici un nume, spunem ca El este anonim si totusi El este polinom. Are multe nume. Un nume al lui Dumnezeu este Alfa si Omega (Apocalipsa 1:8), ceea ce inseamna ca totul incepe in Dumnezeu si se termina in Dumnezeu. Deci cand Hristos spune ca Eu sunt Alfa si Omega (Apocalipsa 22:13), El spune cu adevarat ca este Domnul spatiului si timpului. Mai precis Dumnezeu este in afara de Alfa si Omega. Alfa si Omega exista in Dumnezeu. El este fara inceput si fara sfarsit. Creatia are un inceput si un sfarsit. Altfel, Alfa si Omega sunt in interiorul lui Dumnezeu, Cel ce este Domnul timpului si al spatiului.
Sfintii Parinti au denumit prima zi dupa a saptea: a opta zi. Astfel, a opta zi reprezinta ziua celei de a doua creatii \u2013 re-creatii sau reinnoirea firii \u2013 deoarece vechea natura se invechise prin stricaciune si moarte. Prin urmare, in aceasta zi avem Invierea lui Hristos, pogorarea Duhului Sfant si credinta ca a Doua Venire a lui Hristos va fi tot intr-o duminica.
Num\u0103rul opt are o semnifica\u021bie simbolic\u0103 at\u00e2t \u00een tradi\u021bia spiritual\u0103 cre\u0219tin\u0103, unde semnific\u0103 mai mult dec\u00e2t completare deplin\u0103tate, desavarsire: \u201eFi\u0163i voi des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i, precum Tat\u0103l vostru Cel ceresc des\u0103v\u00e2r\u015fit este!\u201d
Teologia zilei a opta cunoaste o dezvoltare deosebita, in principal, la Parintii si scriitorii bisericesti din sec. IV, in special la Sfantul Vasile cel Mare, Sfantul Grigorie de Nissa, Sfantul Grigorie de Nazianz, Sfantul Ioan Gura de Aur.<\/p>\n\n\n\n
\u201eZiua Domnului, Ziua \u00cenvierii, este ziua \u00eent\u00e2i a crea\u0163iei, \u00een care Dumnezeu schimb\u00e2nd \u00eentunericul \u015fi materia a creat lumea\u201d (Sfantul Iustin, Apologia, I) \u015fi este \u015fi ziua a opta pentru c\u0103 ea reveleaz\u0103 taina veacului ce va s\u0103 fie, a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei. Sf\u00e2ntul Grigorie de Nazianz zice c\u0103 primii cre\u015ftini numeau \u00cenvierea ziua a opta pentru c\u0103 aceast\u0103 zi \u201eeste prima din cele care urmeaz\u0103 dup\u0103 ea \u015fi a opta din cele care o preced, o zi plin\u0103 de slav\u0103 \u00eentre toate\u201d.
Prin \u00cenvierea Domnului, Ziua \u00cent\u00e2i, deodat\u0103 \u015fi Ziua a Opta, cea f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit, \u00een semnifica\u0163ia specific\u0103, nu mai este o f\u0103g\u0103duin\u0163\u0103, ci este, ca \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie, deja prezent\u0103 \u00een Biseric\u0103. Despre veacul al optulea zice Solomon: \u201eFa parte la sapte si la opt\u201d (Ecclesiast 11:2).<\/p>\n\n\n\n
Sfantul Grigorie Palama teologhiseste:<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u201eDes\u0103v\u00e2r\u0219irea zilei a \u0219aptea este ziua a opta, adic\u0103 Duminica, \u00een care a avut loc \u00cenvierea Domnului. Ea nu este numai ziua a opta, dar \u0219i prima zi a celor de dup\u0103 ea, de aceea \u0219i Moise a numit-o nu \u201eprima\u201d, ci \u201euna\u201d (unica), fiind superioar\u0103 celorlalte, dar \u0219i preludiu sau \u00eenceput al zilei ne\u00eenserate (nesf\u00e2r\u0219ite) a veacului viitor (a ve\u0219niciei). ###<\/p>\n\n\n\n Din punct de vedere biologic, o asem\u0103nare cu simbolul infinit o putem vedea la cele dou\u0103 catene spiralate ale ADN-ului. De asemenea, num\u0103rul celor 64 de codoni ai codului genetic reprezint\u0103 cifra 8 la puterea a doua\u2026<\/p>\n\n\n\n
De aceea \u0219i Domnul S-a ar\u0103tat ucenicilor Lui Duminica, \u00een ziua \u00cenvierii Lui, pe c\u00e2nd Toma lipsea. \u0218i iar\u0103\u0219i \u00een ziua a opta, tot Duminica, S-a ar\u0103tat lor tuturor. \u00cen aceea\u0219i cas\u0103, cu u\u0219ile \u00eenchise, Domnul se arat\u0103 lui Toma cel ezitant (\u00eendoit, nesigur), ca s\u0103 \u00eel conduc\u0103 pe acesta la credin\u021b\u0103.
De atunci \u00een mod continuu Biserica s\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te adun\u0103rile ei mai ales \u00een zilele de Duminic\u0103. \u0218i de aceea trebuie ca nimeni s\u0103 nu lipseasc\u0103 de la sfintele adun\u0103ri ale Biserici, cele mo\u0219tenite de la Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi, \u0219i s\u0103 fie p\u0103r\u0103sit pe drept de c\u0103tre Dumnezeu \u0219i s\u0103 p\u0103\u021beasc\u0103 ceva asem\u0103n\u0103tor cu Toma, care nu a venit la timp\u201d.
http:\/\/trelogiannis.blogspot.com\/2020\/04\/blog-post_993.html<\/a><\/p>\n\n\n\n