![\"\"](\"https:\/\/temp.noi3.org\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/image.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\nC\u00e2nd aceast\u0103 mi\u015fcare \u2013 care ne orienteaz\u0103 \u00een mod firesc \u015fi liber c\u0103tre Dumnezeu \u015fi c\u0103tre ceilal\u0163i, pentru a realiza acea comuniune vie c\u0103tre care sufletul \u00eenseteaz\u0103 \u2013 a fost deviat\u0103 \u00eentr-o direc\u0163ie gre\u015fit\u0103 \u015fi \u00een\u015fel\u0103toare, omul s-a orientat c\u0103tre sinele s\u0103u \u015fi c\u0103tre lume, iar n\u0103zuin\u0163a c\u0103tre Dumnezeu \u015fi c\u0103tre comuniunea adev\u0103rat\u0103, d\u0103t\u0103toare de via\u0163\u0103, a degenerat, devenind o sete de putere \u015fi st\u0103p\u00e2nire asupra lucrurilor din aceast\u0103 lume, o sete de posesiune, care i-a ad\u00e2ncit \u00eens\u0103 golul sufletesc.<\/p>\n\n\n\n
Adev\u0103rul nu este o posesiune a ra\u0163iunii noastre<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cens\u0103, explic\u0103 P\u0103rintele St\u0103niloae, \u201eAdev\u0103rul nu e un principiu cugetat, o lege, o formul\u0103 general\u0103, pe care o putem face posesiunea ra\u0163iunii noastre. Adev\u0103rul este existen\u0163a suprem\u0103 independent\u0103 de noi, care ne d\u0103 via\u021b\u0103 \u0219i ne \u0163ine \u00een via\u021b\u0103, care singur are puterea s\u0103 creeze \u0219i s\u0103 sus\u0163in\u0103 toate, d\u00e2ndu-le tuturor via\u021b\u0103 cu voia Sa, nu silit\u0103 de o lege sau de o putere care ar fi superioar\u0103 ei, ci numai prin iubirea Sa liber\u0103 (Ioan 14, 6). El e apa vie, dup\u0103 care fiin\u021ba omeneasc\u0103 va \u00eenseta \u00een veci\u201d. \u00cen calitatea sa de chip al Adev\u0103rului, omul depinde de Dumnezeu, este \u00eensufle\u0163it de un dor nestins c\u0103tre El \u015fi nu are via\u0163\u0103 dec\u00e2t \u00een comuniune cu Dumnezeu \u015fi cu alte persoane.<\/p>\n\n\n\n \u00cens\u0103 odat\u0103 cu devierea de la mi\u015fc\u0103rile naturale ale firii noastre umane, a\u015fa cum ne-a fost ea modelat\u0103 de Dumnezeu (care ne-a creat dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea Sa), omul s-a \u00eenstr\u0103inat de Adev\u0103r \u015fi de propria sa umanitate \u015fi s-a raportat la realitate \u00een mod distorsionat. Consecin\u0163ele acestei devieri \u015fi \u00eenstr\u0103in\u0103ri au fost de ordin cosmic. Totodat\u0103, el nu a mai fost capabil s\u0103-\u015fi dea sens lui \u00eensu\u015fi \u015fi propriei sale existen\u0163e, un sens care s\u0103-i umple vidul sufletesc \u015fi s\u0103-l vindece de frica \u015fi de angoasa intense cauzate inevitabil de condi\u0163ia reduc\u0163ionist\u0103 la care s-a condamnat singur: aceea de organism pur biologic.<\/p>\n\n\n\n Frica l-a \u00eenso\u0163it permanent, iar r\u0103spunsurile \u015fi solu\u0163iile c\u0103utate de el, de-a lungul istoriei, pentru a-\u015fi atenua frica \u015fi nelini\u015ftile, s-au materializat \u00een diferite teorii \u015fi sisteme mai mult sau mai pu\u0163in distopice, care s-au dovedit cu at\u00e2t mai distructive cu c\u00e2t scopul lor a fost s\u0103 rup\u0103 omul cu totul de Dumnezeu \u2013 mai exact, de Dumnezeu-comuniune personal\u0103, opus abstrac\u0163iei unui Dumnezeu impersonal creat tot de con\u0219tiin\u021ba uman\u0103 autonomizat\u0103, ce a c\u0103zut \u00een \u00een\u015felare.<\/p>\n\n\n\n Con\u0219tiin\u021ba omului s-a \u00eenstr\u0103inat astfel de apa vie, care o ad\u0103pa cu Adev\u0103rul, iar mi\u015fc\u0103rile ei au stagnat, pe m\u0103sur\u0103 ce a alunecat \u00een scepticism \u015fi nihilism. A refuzat apa vie \u015fi a ales usc\u0103ciunea ra\u0163ionalismului steril, hr\u0103nindu-\u015fi trufia izvor\u00e2t\u0103 din \u00een\u0163elepciunea lumii acesteia, care nu e dec\u00e2t \u201enebunie \u00eenaintea lui Dumnezeu\u201d (I Corinteni, 3, 19). Lipsindu-i smerenia, nu a mai putut cobor\u00ee \u00een inim\u0103, pentru a-i cunoa\u015fte c\u0103ldura ce aduce pace, domole\u015fte agita\u0163ia g\u00e2ndurilor \u015fi neast\u00e2mp\u0103rul c\u0103ut\u0103rilor min\u0163ii \u015fi a\u015faz\u0103 con\u0219tiin\u021ba \u00een starea de rug\u0103ciune.<\/p>\n\n\n\n Totalitarismul ca rezultat logic\u00a0al concep\u021biei materialist-ra\u021bionaliste<\/strong><\/p>\n\n\n\n Urm\u0103rile acestei devieri \u015fi r\u0103t\u0103ciri nu s-au manifestat doar \u00een plan filosofic, prin apari\u0163ia a tot felul de curente, marcate de revolt\u0103 \u015fi nihilism, ci \u015fi \u00een plan social \u015fi politic. \u00centr-o carte remarcabil\u0103, ap\u0103rut\u0103 recent, despre fenomenul form\u0103rii maselor, intitulat\u0103 \u00abPsihologia totalitarismului\u00bb [1], dr. Mattias Desmet, lector \u00een psihoterapie psihanalitic\u0103 la Universitatea din Ghent, analizeaz\u0103 procesele sociale \u015fi psihologice prin care popula\u0163iile au fost preschimbate \u00een mase pentru a fi condi\u0163ionate s\u0103 accepte \u015fi chiar s\u0103 sus\u0163in\u0103 regimurile totalitare \u00een istorie, trat\u00e2nd inclusiv fenomenele care conduc ast\u0103zi la instaurarea totalitarismului tehnocratic. Constatarea sa principal\u0103 este c\u0103 totalitarismul nu este o coinciden\u021b\u0103, ci \u201eo consecin\u021b\u0103 logic\u0103 a concep\u021biei materialist-ra\u021bionaliste asupra omului \u0219i a lumii\u201d [2]. A\u015fadar, exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 de cauzalitate \u00eentre viziunea materialist-ra\u021bionalist\u0103 asupra omului \u0219i a lumii \u0219i fenomene precum formarea maselor prin propagand\u0103 (discurs care creeaz\u0103, potrivit dr. Desmet, o \u201elume a aparen\u0163elor\u201d, \u00eentruc\u00e2t nu este ancorat \u00een Adev\u0103r), apari\u0163ia regimurilor totalitare \u015fi, ulterior, a condi\u0163iilor care favorizeaz\u0103 instaurarea unui nou tip de totalitarism, al vremurilor noastre \u2013 totalitarismul tehnocratic.<\/p>\n\n\n\n Potrivit autorului, c\u00e2nd aceast\u0103 viziune asupra omului \u015fi a lumii a devenit dominant\u0103, a avut loc ascensiunea unei elite care a folosit excesiv propaganda pentru a controla o popula\u0163ie adus\u0103 \u00eentr-o stare tot mai accentuat\u0103 de singur\u0103tate \u015fi deconectare at\u00e2t fa\u0163\u0103 de mediul s\u0103u social, c\u00e2t \u015fi fa\u0163\u0103 de cel natural. De-a lungul ultimelor dou\u0103 secole au ap\u0103rut a\u015fa-numitele \u201emase singuratice\u201d, formate din popula\u0163ii vulnerabile la propagand\u0103. Analiza pune \u00een lumin\u0103 modul cum oamenii au c\u0103zut prad\u0103 fenomenului form\u0103rii maselor: au ales aceast\u0103 \u201esolu\u0163ie\u201d aparent\u0103, fiindc\u0103 p\u0103rea singura \u201esolu\u0163ie\u201d ra\u0163ional\u0103, tocmai pentru a sc\u0103pa de sentimentul constant de singur\u0103tate, deconectare \u015fi de fric\u0103. Acest sentiment a fost indus de \u201era\u021bionalizarea \u0219i de industrializarea ulterioar\u0103 a lumii \u0219i de utilizarea excesiv\u0103 a tehnologiei. [Oamenii] fuzioneaz\u0103 \u00eentr-un comportament fanatic al masei, deoarece asta pare s\u0103-i elibereze de starea lor de izolare \u0219i atomizare\u201d.<\/p>\n\n\n\n Regimurile totalitare au fost foarte abile \u00een a folosi adev\u0103rate aparate de propagand\u0103 pentru a inculca oamenilor sentimentul reconfortant c\u0103 doar ele ofer\u0103 siguran\u0163a de care au nevoie disperat\u0103. Ele au construit o lume \u00een care libertatea \u015fi Adev\u0103rul, precum \u015fi curajul de a le alege \u015fi a le afirma constituiau \u2013 \u00een ochii indivizilor masifica\u0163i, domina\u0163i de fric\u0103 \u2013 riscuri serioase, care puteau pune \u00een pericol via\u0163a biologic\u0103 \u015fi siguran\u0163a. Cea mai recent\u0103 versiune a unei astfel de lumi deformate prin devierea totalitar\u0103, care a luat propor\u0163ii planetare, este ceea ce s-a petrecut \u00een pandemie.<\/p>\n\n\n\n Propaganda \u2013\u00a0o \u201econsecin\u021b\u0103 structural\u0103 a ra\u021bionalismului\u201d<\/strong><\/p>\n\n\n\n Apartenen\u0163a la o mas\u0103 d\u0103 fiin\u0163ei umane doar iluzia siguran\u0163ei, fiind exploatat\u0103 nevoia ei de acceptare social\u0103, \u00eens\u0103 nu o elibereaz\u0103 din starea ei de singur\u0103tate. Ea nu conteaz\u0103 ca individualitate, ci ca o pies\u0103 lesne integrabil\u0103 \u00een mas\u0103, ca num\u0103r, ca entitate u\u015for de controlat, de scanat, de \u201etradus\u201d, fiindc\u0103 i-a fost suprimat\u0103 taina. \u00cens\u0103 aceast\u0103 deformare, \u00eentruc\u00e2t este un atentat la umanitate, la \u00eens\u0103\u015fi firea uman\u0103 cum ne-a fost ea d\u0103ruit\u0103 de Dumnezeu, \u00eei ad\u00e2nce\u015fte \u015fi mai mult boala sufleteasc\u0103, \u00een loc s\u0103-i rezolve condi\u0163ia, cum spera. Dup\u0103 cum arat\u0103 Mattias, apari\u021bia maselor singuratice a condus la stalinism \u0219i nazism la \u00eenceputul secolului XX (iar acum preg\u0103te\u015fte terenul pentru totalitarismul tehnocratic). El vorbe\u015fte despre o \u201epervertire care este inerent\u0103 \u00eentregii tradi\u021bii a Iluminismului. Societatea noastr\u0103 este captiv\u0103 unui anumit tip de minciun\u0103, o form\u0103 de minciun\u0103 relativ nou\u0103 din punct de vedere istoric, care a ap\u0103rut pentru prima dat\u0103 dup\u0103 Revolu\u021bia Francez\u0103, c\u00e2nd viziunea religioas\u0103 asupra omului \u0219i a lumii a fost \u00eenlocuit\u0103 de actuala viziune ra\u021bionalist-materialist\u0103 asupra lumii. Despre ce vorbesc c\u00e2nd m\u0103 refer la acest \u00abnou tip de minciun\u0103\u00bb? Vorbesc despre fenomenul \u2018propagandei\u2019\u201d. [3]<\/p>\n\n\n\n Propaganda, care satureaz\u0103 ast\u0103zi spa\u0163iul public, \u00eenseamn\u0103 discurs public pervertit, r\u0103sp\u00e2ndit pentru a crea o societate fals\u0103 prin manipulare, iar orice este construit prin manipulare nu poate fi benefic fiin\u0163ei umane. \u00centruc\u00e2t, subliniaz\u0103 pe bun\u0103 dreptate Mattias, \u201eesen\u021ba \u0219i baza unei societ\u0103\u021bi bune este tocmai calitatea etic\u0103 a discursului public. Omul este \u00een esen\u021b\u0103 o fiin\u021b\u0103 etic\u0103, iar a perverti discursul omului \u00eenseamn\u0103 a perverti omul \u00eensu\u0219i; a perverti discursul politic \u00eenseamn\u0103 a perverti societatea \u00eens\u0103\u0219i\u201d. Doar vorbirea bazat\u0103 pe Adev\u0103r \u015fi discursul sincer ne pot scoate din lumea aparen\u0163elor \u015fi ne pot restabili calitatea noastr\u0103 uman\u0103.<\/p>\n\n\n\n Prin urmare, explic\u0103 autorul, propaganda \u201enu este o coinciden\u021b\u0103 istoric\u0103, este o consecin\u021b\u0103 structural\u0103 a ra\u021bionalismului\u201d. Viziunea ra\u0163ionalist-materialist\u0103, care se prezint\u0103 ca fiind viziunea \u201e\u0219tiin\u021bific\u0103\u201d asupra omului \u0219i a lumii (corespunz\u00e2nd mai cur\u00e2nd ideologiei scientismului [4] dec\u00e2t \u015ftiin\u0163ei \u00een sensul ei autentic), a condus mai degrab\u0103 c\u0103tre materializarea opusului a ceea ce sus\u0163inea. Nu a creat o or\u00e2nduire favorabil\u0103 vie\u0163ii \u015fi comuniunii (ca baz\u0103 a stabilit\u0103\u0163ii sociale), ci a dus la \u00eenmul\u0163irea bolilor psihice, rezultatul fiind o societate tot mai bolnav\u0103 suflete\u015fte \u015fi fizic \u015fi tot mai fragmentat\u0103. Odat\u0103 ce fiin\u0163a uman\u0103 a fost conceput\u0103 ca o entitate mecanicist\u0103, biologic\u0103, pentru care cel mai \u00eenalt obiectiv este supravie\u021buirea, a devenit nu doar desuet, dar \u015fi riscant s\u0103 mai spunem Adev\u0103rul, constat\u0103 Mattias.<\/p>\n\n\n\n \u00cen cadrul unei tradi\u021bii materialist-ra\u021bionaliste, a spune adev\u0103rul vine cu riscul excluderii sociale, al excluderii din \u201econfortul\u201d lumii totalitare \u015fi al pierderii unei imagini avantajoase, validate de elita \u201e\u015ftiin\u0163ific\u0103\u201d, imagine care asigur\u0103 supravie\u0163uirea. Dar conduce, \u00een schimb, la rec\u00e2\u015ftigarea propriului suflet, la redob\u00e2ndirea puterii psihologice a demnit\u0103\u0163ii \u015fi, \u00een final, la restaurarea omului \u015fi a societ\u0103\u0163ii, prin vindecarea ei de boala totalitarismului. De aceea este necesar a spune adev\u0103rul, chiar dac\u0103 asta presupune sacrificarea propriei imagini \u015fi a reputa\u0163iei publice, \u201echiar dac\u0103 \u0219tii c\u0103 persoanele care \u00ee\u0219i g\u0103sesc refugiul \u00een lumea aparen\u021belor te vor ataca\u201d.<\/p>\n\n\n\n For\u0163a vie a Adev\u0103rului care\u00a0ne elibereaz\u0103 din robia fricii<\/strong><\/p>\n\n\n\n A afirma Adev\u0103rul \u015fi a r\u0103m\u00e2ne \u00een duhul lui nu ne va asigura un paradis terestru, cum promit elitele \u201e\u015ftiin\u0163ifice\u201d totalitare, ci ne va ajuta s\u0103 ne eliber\u0103m din robia fricii, pentru a tr\u0103i o via\u0163\u0103 ancorat\u0103 \u00eentr-un sens mult mai \u00eenalt dec\u00e2t cel dat de pura supravie\u0163uire biologic\u0103, \u00eentr-un sens viu, restaurator al umanit\u0103\u0163ii noastre. O via\u0163\u0103 demn\u0103 de fiin\u0163a uman\u0103 f\u0103urit\u0103 dup\u0103 chipul Adev\u0103rului, al lui Dumnezeu \u2013 \u201ecomuniune personal\u0103\u201d, c\u0103tre care se orienteaz\u0103 firesc mi\u015fc\u0103rile sufletului \u015fi ale firii noastre umane, t\u00e2njind dup\u0103 comuniunea profund\u0103 \u015fi vie cu Dumnezeu \u015fi cu celelalte persoane.<\/p>\n\n\n\n P\u0103rintele Gheorghe Calciu avertiza: \u201eComunit\u0103\u021bile se conduc mult mai greu dec\u00e2t indivizii izola\u021bi, de aceea autorit\u0103\u021bile \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne izoleze. S\u0103 fii izolat, s\u0103 nu fii legat de p\u0103rin\u021bii t\u0103i, s\u0103 nu te supui nim\u0103nui, pentru c\u0103 tu e\u0219ti o fiin\u021b\u0103 liber\u0103. O libertate \u00een\u021beleas\u0103 gre\u0219it este o revolt\u0103 \u00eempotriva lui Dumnezeu, este nihilism. S-a rupt leg\u0103tura uman\u0103 cu cei l\u00e2ng\u0103 care tr\u0103im. S-a rupt rela\u021bia sufleteasc\u0103 dintre mine \u0219i frate, dintre p\u0103rin\u021bi \u0219i copii, dintre prieten \u0219i prieten. S\u0103 urm\u0103rim s\u0103 r\u0103m\u00e2nem uni\u021bi, prin credin\u021b\u0103 \u0219i prin dragostea unuia fa\u021b\u0103 de altul, prin Iisus Hristos. S\u0103 r\u0103m\u00e2nem uni\u021bi \u00een comunitatea Bisericii, pentru c\u0103 Biserica este singura grupare social\u0103 benefic\u0103. Toate celelalte \u00eencearc\u0103 s\u0103 distrug\u0103 fiin\u021ba uman\u0103, s\u0103 fac\u0103 din ea un instrument, un simplu \u0219urub \u00een mecanismul acesta complicat al societ\u0103\u021bii umane\u201d. [5]<\/p>\n\n\n\n Acest adev\u0103r \u00eel intuie\u015fte \u015fi dr. Mattias Desmet, c\u00e2nd noteaz\u0103: \u201eAdev\u0103rul, prin defini\u021bie, din punct de vedere psihologic, este vorbire care are rezonan\u021b\u0103, care conecteaz\u0103 oamenii, de la inim\u0103 la inim\u0103, de la suflet la suflet, vorbire care p\u0103trunde dincolo de v\u0103lul aparen\u021belor, dincolo de m\u0103\u0219tile imaginare \u00een spatele c\u0103rora c\u0103ut\u0103m refugiu \u0219i conecteaz\u0103 sufletul deconectat al unei fiin\u021be umane cu cel al altei fiin\u021be umane\u201d.<\/p>\n\n\n\n Aceast\u0103 for\u0163\u0103 vie a Adev\u0103rului, care reconecteaz\u0103 \u015fi creeaz\u0103 comuniune, lucreaz\u0103 mai ales \u00een Liturghie, unde se rostesc cuvinte de comuniune cu Dumnezeu \u015fi tr\u0103im comuniunea cu Hristos, Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. Cuv\u00e2ntul purt\u0103tor de Adev\u0103r nu este doar informa\u0163ie, ci comuniune, ar\u0103ta P\u0103rintele Rafail Noica. El spunea c\u0103 \u201eLiturghia e cuv\u00e2nt viu, nu spectacol. \u0218i cuv\u00e2ntul \u00eennoie\u0219te \u015fi se \u00eennoie\u0219te \u00een om. Este cuv\u00e2nt viu fiindc\u0103 este energie dumnezeiasc\u0103. Chiar la nivelul omului exist\u0103 energia comuniunii\u201d. [6]<\/p>\n\n\n\n \u00centr-o lume \u00een care sensurile cuvintelor sunt modificate pentru a anula Sensul din care ele izvor\u0103sc, tocmai cu scopul redefinirii omului \u015fi a realit\u0103\u0163ii \u00een termenii reduc\u0163ioni\u015fti ai unei ra\u0163ionalit\u0103\u0163i inumane, omul are nevoie de Adev\u0103r mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd, pentru a-\u015fi recupera umanitatea. Pericolul reprezentat de totalitarismul tehnocratic este mai mare dec\u00e2t \u00een cazul totalitarismelor din trecut, \u00eentruc\u00e2t, \u00een transumanism, desfigurarea nihilist\u0103 \u015fi dezumanizant\u0103 a omului atinge apogeul. Concep\u0163ia c\u0103 adev\u0103rul este o \u201eposesiune a ra\u0163iunii umane\u201d este s\u0103m\u00e2n\u0163a cu efect otr\u0103vitor din care s-au dezvoltat ideile totalitare ce au denaturat \u00een mod catastrofal fiin\u0163a uman\u0103 \u015fi societatea. Ca atare, ni se cere permanent curajul de a urma Adev\u0103rul ca \u201eexisten\u0163\u0103 suprem\u0103 independent\u0103 de noi, care ne d\u0103 via\u021b\u0103 \u0219i ne \u0163ine \u00een via\u021b\u0103\u2026 numai prin iubirea Sa liber\u0103\u201d (Pr. St\u0103niloae) \u015fi a-I oglindi chipul \u00een noi \u015fi \u00een faptele noastre, a nu-L tr\u0103da prin alunecarea \u00een \u00een\u015felare.<\/p>\n\n\n\n Note: <\/p>\n\n\n\n
[1] https:\/\/www.amazon.com\/Psychology-Totalitarianism-Mattias-Desmet\/dp\/1645021726<\/a>
[2] https:\/\/words.mattiasdesmet.org\/p\/my-speech-in-the-parliament-of-romania<\/a>; https:\/\/www.activenews.ro\/opinii\/Dr.-Mattias-Desmet-discursul-din-Romania-De-la-viziunea-materialist-rationalista-asupra-omului-si-a-lumii-si-formarea-maselor-prin-propaganda-la-totalitarismul-tehnocratic-\u2013-Curajul-de-a-spune-Adevarul-versus-refugiul-comod-in-lumea-aparent-186216<\/a>
[3] Art. cit.
[4] \u201eTr\u0103s\u0103tura caracteristic\u0103 a \u0219tiin\u021bei este incertitudinea justificat\u0103, care conduce la smerenie intelectual\u0103. Tr\u0103s\u0103tura caracteristic\u0103 a scientismului este certitudinea nejustificat\u0103, care duce la trufia intelectual\u0103\u201d \u2013 arat\u0103 dr. Aaron Kheriaty, \u00een cartea sa The New Abnormal: The Rise of the Biomedical Security State (2022), \u00een care argumenteaz\u0103 c\u0103 \u201escientismul \u0219i societatea tehnologic\u0103 sunt de natur\u0103 totalitar\u0103\u201d.
[5] P\u0103rintele Gheorghe Calciu, Cuvinte vii, editura Bonifaciu, 2009, pp. 214-215.
[6] Cel\u0103lalt Noica \u2013 m\u0103rturii ale monahului Rafail, \u00eenso\u0163ite de c\u00e2teva cuvinte de folos ale p\u0103rintelui Symeon, Editura Anastasia, Bucure\u015fti, 1994, pp. 76-77.<\/p>\n\n\n\n