{"id":8794,"date":"2025-05-25T21:24:16","date_gmt":"2025-05-25T19:24:16","guid":{"rendered":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=8794"},"modified":"2025-05-25T21:24:17","modified_gmt":"2025-05-25T19:24:17","slug":"reconstructia-democratiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=8794","title":{"rendered":"Reconstruc\u021bia democra\u021biei"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n

Tot mai multe personalit\u0103\u021bi temeinic informate  \u0219i responsabile argumenteaz\u0103 \u00een Germania c\u0103 nu se va putea concura \u00een lumea de ast\u0103zi \u0219i de m\u00e2ine f\u0103r\u0103 schimb\u0103ri \u00een propria societate. \u201eTrebuie s\u0103 ne schimb\u0103m noi \u00een\u0219ine pentru a ne p\u0103stra bun\u0103starea \u0219i independen\u021ba \u00een competi\u021bia global\u0103\u201d (Felix Lee,  Finn Mayer-Kuckuk, China. Auswege aus einem Dilemma<\/em>, Ch. Links, Berlin, 2024, p. 11). Schimb\u0103rile se cuvin \u00eencepute cu o nou\u0103 pozi\u021bie fa\u021b\u0103 de creativitate, cu reorganizare \u0219i cu motivarea cet\u0103\u021benilor. Orientarea spre educa\u021bie performant\u0103 \u0219i inova\u021bie este cheia.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen opinia mea, sunt argumente din care se cuvinte \u00eenv\u0103\u021bat, iar o schimbare vast\u0103 devine necesar\u0103. Se dovedesc deja dep\u0103\u0219ite politici \u00een curs \u0219i deciden\u021bii lor, dar \u0219i teoriile \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, ale educa\u021biei, ale psihologiei \u0219i sociologiei, ale economiei, ale cunoa\u0219terii, pe care ace\u0219tia se sprijin\u0103. De altfel, \u00een SUA \u0219i Germania se semnalizeaz\u0103 realist c\u0103 \u00eens\u0103\u0219i democra\u021bia existent\u0103, pe care destui carieri\u0219ti o iau cu suficien\u021b\u0103 ca \u201esf\u00e2r\u0219it al istoriei\u201d, c\u0103ci lacunelor acestei democra\u021bii le sunt datori, se cere reconstruit\u0103. O \u00eentreag\u0103 constela\u021bie cultural\u0103 are nevoie de sincronizare. O nou\u0103 concep\u021bie, dincolo de oportunismele zilei, este reclamat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Criza democra\u021biei<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Sub ochii no\u0219tri, \u00ee\u0219i consum\u0103 poten\u021bialul neoliberalismul anilor nou\u0103zeci. Acesta a culminat, politic vorbind, \u00eentr-un globalism care a f\u0103cut oamenii dependen\u021bi de decizii asupra c\u0103rora nu mai au control. Se vorbe\u0219te insistent de \u201edemocra\u021bie\u201d, dar, \u00een diferite locuri, cet\u0103\u021benilor li se impun politici care nu sunt ale lor. Mai mult, fapte din  \u021b\u0103ri ce se pretind democratice contrazic democra\u021bia: blocarea libert\u0103\u021bii cuv\u00e2ntului \u00een unele \u021b\u0103ri, expansiunea cleptocra\u021biei, instrumentarea justi\u021biei pentru a scoate din competi\u021bia democratic\u0103 rivali, oprirea de la guvernare a celor care au c\u00e2\u0219tigat pondere \u00een alegeri, comasarea \u0219i chiar anularea de alegeri c\u00e2nd rezultatele nu convin, interven\u021bii \u201edin afar\u0103\u201d pentru a \u00eempiedica democratizarea.<\/p>\n\n\n\n

Teoreticieni englezi (Colin Crouch, Postdemokratie<\/em>, 2008) au lansat pe scena reflec\u021biilor teza \u201epostdemocra\u021biei\u201d, plec\u00e2nd de la un fapt: \u00een democra\u021bia care se practic\u0103 azi, cet\u0103\u021benii sunt chema\u021bi la alegeri, dar, la decizii, se perpetueaz\u0103 acela\u0219i figuri \u0219i feluri de a aborda incapabile s\u0103 rezolve dificult\u0103\u021bile. Alte diagnoze sunt \u0219i mai severe \u2013 teoreticieni americani (Yasha Mounk, The People vs. Democracy<\/em>, 2018) \u0219i germani (Yvonne Hoffstetter, Das Ende der Demokratie<\/em>, 2018) vorbesc f\u0103r\u0103 ezitare despre \u201esf\u00e2r\u0219itul democra\u021biei\u201d. Destinul democra\u021biei este acum \u00een joc (A. Marga, Soarta democra\u021biei<\/em>, 2022) \u0219i ar trebui s\u0103 preocupe.<\/p>\n\n\n\n

Reconstruc\u021bia<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nici \u201esocialismul r\u0103s\u0103ritean\u201d, nici neoliberalismul din anii nou\u0103zeci care i-a luat locul \u0219i nici conservatismul formatat doar ca expedient gr\u0103bit nu fac fa\u021b\u0103 dificult\u0103\u021bilor. Reconstruc\u021bia democra\u021biei, \u00een datele ei genuine, cu libert\u0103\u021bi \u0219i drepturi imprescriptibile ale cet\u0103\u021beanului, a devenit stringent\u0103. Iar dup\u0103 experien\u021bele  noi de restr\u00e2ngere a libert\u0103\u021bilor, o concep\u021bie adus\u0103 la zi asupra omului, societ\u0103\u021bii \u0219i lumii se cere articulat\u0103. Oprindu-m\u0103 la ceea ce este de f\u0103cut ne\u00eent\u00e2rziat, am \u00een vedere patru puncte ale acestei reconstruc\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Primul punct este \u00een reac\u021bie la ie\u0219irea de sub control a ale\u0219ilor dup\u0103 data alegerii. Este fapt de experien\u021b\u0103 curent\u0103 c\u0103 s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een\u021belegerea autoritarist\u0103 a rolului celui ales: acesta se socote\u0219te \u201e\u0219ef\u201d, nu servitor al interesului public, \u0219i decide f\u0103r\u0103 consultare, doar pentru sine. Am propus \u00eentr-o conferin\u021b\u0103 sus\u021binut\u0103 la Washington DC (Democracy in Central and Eastern Europe<\/em>, 2009) preluarea \u00een regulile democra\u021biei a controlului cet\u0103\u021benilor asupra celor ale\u0219i nu doar la alegeri, ci \u0219i dup\u0103 acestea. Altfel, cum se observ\u0103 u\u0219or, autoritarismul este restaurat nu neap\u0103rat de tipul de societate, ci de emergen\u021ba de noi \u201e\u0219efi\u201d, care aduc cu ei un nou feudalism.<\/p>\n\n\n\n

Al doilea punct este \u00een reac\u021bie la disolu\u021bia onestit\u0103\u021bii (fairness<\/em>) \u00een exercitarea democra\u021biei. Nu se \u00een\u021belege c\u0103 pot fi alegeri libere, dup\u0103 reguli, dar care s\u0103 nu fie corecte. Cum observ\u0103 autori americani (Steven Levitzki, Daniel Ziblatt, How Democracies Die<\/em>, Penguin, New York, 2019), \u00een democra\u021bie conteaz\u0103 nu numai normele \u00eenscrise \u00een constitu\u021bii \u0219i legi, ci \u0219i ceea ce este nescris \u2013 felul aplic\u0103rii acelor norme. Cum se spune, \u201ealegerile ar trebui s\u0103 fie free,<\/em> dar \u0219i fair<\/em>\u201d. Faptele oblig\u0103 s\u0103 se admit\u0103 c\u0103 \u0219i reaua credin\u021b\u0103 \u00eempiedic\u0103 democra\u021bia, dup\u0103 cum falsific\u0103rile ruineaz\u0103 \u0219ansa normaliz\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Al treilea punct este \u00een reac\u021bie la deficitul de cunoa\u0219tere de ast\u0103zi. Propagandi\u0219tii \u201edemocra\u021biei existente\u201d nu observ\u0103 c\u0103 aceasta a ajuns la nedrept\u0103\u021bi grave, care trebuie luate \u00een considerare. Autori germani (Veith Selk, Demokratied\u00e4mmerung, S<\/em>uhrkamp, Frankfurt am Main, 2023) semnaleaz\u0103 \u201edevolu\u021bia democra\u021biei\u201d ca urmare a polariz\u0103rii ideologice a societ\u0103\u021bii, a \u201ecre\u0219terii complexit\u0103\u021bii\u201d \u0219i a \u201ediferen\u021bierii\u201d din societate, a \u201easimetriei cognitive\u201d care se extinde printre cet\u0103\u021beni. O \u201edemocra\u021bie\u201d indiferent\u0103 la vocea cet\u0103\u021benilor nu are viitor, chiar dac\u0103 o sus\u021bin destui profitori care se opun schimb\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Al patrulea punct este \u00een reac\u021bie la ignorarea condi\u021biilor de posibilitate a democra\u021biei. Autori francezi (Pierre Mannent, La raison des nations,<\/em> 2006) au ar\u0103tat c\u0103 nu este posibil\u0103 democra\u021bia dec\u00e2t \u00een condi\u021bii de suveranitate na\u021bional\u0103. Adaug observa\u021bia c\u0103 democra\u021bia nu este posibil\u0103 acolo unde societatea se \u00een\u021belege doar ca \u201elupt\u0103\u201d a grupurilor \u0219i persoanelor, nu \u0219i \u201ecooperare\u201d \u00een interes ob\u0219tesc. Precum \u0219i observa\u021bia c\u0103 o democra\u021bie care se rupe de meritocra\u021bie, cu care era legat\u0103 la origini, \u0219i o ia pe calea mediocra\u021biei \u0219i a prostocra\u021biei, se descompune singur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Totodat\u0103, reconstruc\u021bia are a restabili unitatea diferitelor componente ale democra\u021biei. Am \u00een vedere trei astfel de m\u0103suri.<\/p>\n\n\n\n

Prima este refacerea leg\u0103turii dintre democra\u021bie \u0219i respectarea acesteia. Ea a intrat la ordinea zilei c\u0103ci, \u00een ultimii ani, c\u00e2\u0219tig\u0103 teren \u201edemocra\u021bia prin disciplinare\u201d, care \u00eencalc\u0103 \u00een fapt prevederi ale democra\u021biei \u2013 egalitatea cet\u0103\u021benilor, dreptul fiec\u0103rui cet\u0103\u021bean de a fi ales \u0219i de a alege, ascultarea fiec\u0103ruia, formarea argumentativ\u0103 a voin\u021bei politice. Mai nou, se recurge la stigmatizarea rivalilor politici drept \u201eextremi\u0219ti\u201d, \u201eantieuropeni\u201d, \u201eproru\u0219i\u201d, \u201eproasiatici\u201d. Se apeleaz\u0103 la interdic\u021bii, la instrumentarea institu\u021biilor de for\u021b\u0103 \u0219i la falsific\u0103ri spre a-i \u00eenl\u0103tura. Diagnosticul pus c\u00e2ndva de psihiatrul rom\u00e2n George \u0218erban, c\u0103 la unii \u201eminciuna a devenit a doua natur\u0103\u201d, se confirm\u0103 pe scar\u0103 \u0219i mai mare.<\/p>\n\n\n\n

\u0218tim prea bine c\u0103 democra\u021bia, la propriu, exclude interdic\u021bii \u0219i recursul la folosirea institu\u021biilor de for\u021b\u0103 \u00eempotriva alternativelor politice. Democra\u021bia, c\u00e2nd este real\u0103, are capacitatea s\u0103 contracareze cu mijloace consecvente cu sine opiniile care i se opun.<\/p>\n\n\n\n

Pe de alt\u0103 parte, extremismul politic al anilor treizeci, at\u00e2t de \u00eenfrico\u0219\u0103tor \u0219i de respins, nici nu se reg\u0103se\u0219te ast\u0103zi, la propriu, \u00een spectrul politic. Din nenum\u0103rate cauze \u0219i ra\u021biuni, nu extremismul acelor ani este problema  zilelor noastre \u0219i a celor care vin.<\/p>\n\n\n\n

Etichetele de mai sus \u0219i analogiile inculte se aplic\u0103 azi abuziv unor partide \u0219i exponen\u021bi ai acestora care sunt \u00een mod justificat critici fa\u021b\u0103 de st\u0103ri de lucruri actuale, \u00een cadrul drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor prev\u0103zute de constitu\u021biile democratice. La etichet\u0103ri recurg de fapt parveni\u021bi \u0219i profitori care se autointituleaz\u0103 \u201edemocra\u021bi\u201d, \u201epro-europeni\u201d, \u201epro- atlantici\u201d, dar nu au vreo contribu\u021bie nici la democratiz\u0103ri \u0219i nici la europenizare. \u0218i care, la o examinare, s-ar dovedi c\u0103 nici nu \u0219tiu ce \u00eenseamn\u0103 propriu-zis \u201eextremism\u201d, \u201efascism\u201d \u0219i alte bazaconii ale propagandei lor, \u00een vreme ce \u201eeuropenism\u201d sau \u201eoccidentalism\u201d sunt no\u021biuni prea dificile pentru precaritatea lor cultural\u0103.<\/p>\n\n\n\n

 Pe bun\u0103 dreptate, cei mai profila\u021bi intelectuali democra\u021bi din Europa \u0219i America resping ac\u021biunile de distrugere a alternativelor democratice. Ei cer respect pentru cet\u0103\u021beni \u0219i constitu\u021biile democratice.<\/p>\n\n\n\n

De altfel, interdic\u021biile \u0219i recursul la institu\u021biile de for\u021b\u0103 ale statului pentru a \u00eenl\u0103tura rivali au, de regul\u0103, rezultate inverse. Se poate lua un exemplu concludent din istorie.<\/p>\n\n\n\n

Se cunosc tragediile anilor treizeci \u0219i ale celor care au urmat. Nu suntem, din fericire, \u00een crize ale acelor ani, \u0219i nici \u00een prezen\u021ba unor curente \u0219i partide asimilabile cu cele de atunci. Din lec\u021biile istoriei este \u00eens\u0103 de \u00eenv\u0103\u021bat observ\u00e2nd \u0219i cum se puteau, totu\u0219i, preveni tragedii, \u00een condi\u021biile democra\u021biei.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 arunc\u0103m o privire \u00een derularea evenimentelor. La tribunalul din Berlin, \u00een 1930, Hitler, devenit \u0219eful celui de al doilea partid \u00een Reichstag, declara: \u201eConstitu\u021bia prescrie doar terenul luptei, dar nu \u0219i scopul ei. Noi p\u0103trundem \u00een organiza\u021biile legale \u0219i, \u00een felul acesta, vom face din partidul nostru factorul decisiv\u201d (Ernst Deuerlein, Hrsg., Der Aufstieg der NSDAP in Augenzeugenberichte<\/em>, DTV, M\u00fcnchen, 1974, p.332). Cur\u00e2nd, Hitler \u0219i-a declarat la tribunalul din Leipzig op\u021biunea pentru calea legal\u0103 de ac\u021biune politic\u0103 \u0219i de \u00eenfruntare a dificult\u0103\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

Nu discut\u0103m acum c\u00e2t era tactic\u0103 \u2013 c\u0103ci era incontestabil mai cur\u00e2nd abilitate \u2013 \u00eentr-o asemenea declara\u021bie \u0219i c\u00e2t era sinceritate. Dar personalit\u0103\u021bi ale vie\u021bii germane \u2013 cum a fost fostul pre\u0219edinte al landului Baden-W\u00fcrtenberg, Heinrich K\u00f6hler \u2013 au pledat pe l\u00e2ng\u0103 primul ministru Br\u00fcning s\u0103 considere \u00eencredin\u021barea de r\u0103spunderi opozi\u021biei, conform ponderii \u00een parlament, decis\u0103 de alegeri. \u00cen definitiv, era vorba de respectarea democra\u021biei \u0219i de a pune orice grupare a parlamentului la \u00eencercare \u00een rezolvarea problemelor \u021b\u0103rii. Primul ministru a refuzat, \u00eens\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest fel, \u201eBruning s-a salvat \u00een 1930 de colaborarea cu na\u021bional-sociali\u0219tii. El s-a salvat, dar s-a salvat \u0219i poporul german?\u201d (p. 341), \u00eentreba K\u00f6hler. Din nefericire, nu s-a salvat, poporul a trebuit s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 din greu.<\/p>\n\n\n\n

Ceea ce a urmat se \u0219tie. Unul dintre exponen\u021bii na\u021bional-socialismului, Gregor Strasser, a \u0219i declarat \u00een Reichstag, \u00een 14 septembrie 1930: \u201eNoi suntem azi pentru constitu\u021bie, suntem pentru democra\u021bia de la Weimar, suntem pentru legea protej\u0103rii republicii, at\u00e2t timp c\u00e2t ne convine\u2026.Dumneavoastr\u0103 a\u021bi creat situa\u021bia, nu noi, iar c\u00e2nd aceasta se \u00eendreapt\u0103 azi contra voastr\u0103, atunci \u00eendrepta\u021bi-v\u0103 doar contra autorului care este \u00een propriile voastre r\u00e2nduri\u201d (p. 343). Treptat, na\u021bional-sociali\u0219tii nici nu au mai cerut participarea la guvernare, ci \u00eentreaga putere.<\/p>\n\n\n\n

Ceea ce a fost decisiv a fost faptul c\u0103 situa\u021bia din societate se \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bea continuu. Cum a scris ambasadorul francez de atunci la Berlin, Andre Francois-Poncet, descompunerea economiei se accentua, sporea \u0219omajul, corup\u021bia \u0219i declinul cre\u0219teau, degradarea moravurilor se \u00eente\u021bea, la fel \u0219i atmosfera de suspiciune \u0219i ne\u00eencredere. Situa\u021bie \u00een care, a\u0219a cum a consemnat secretarul de stat la convorbirea dintre pre\u0219edintele Germaniei, Hindenburg, \u0219i Hitler, acesta din urm\u0103 nu a cerut nimic mai pu\u021bin dec\u00e2t \u201econducerea guvernului \u0219i conducerea statului \u00een mod complet, pentru sine \u0219i partidul s\u0103u\u201d (p. 397). S-a ajuns s\u0103 nu se mai rezolve problemele \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, \u00een ianuarie 1933, s\u0103 se predea na\u021bional-sociali\u0219tilor \u00eentreaga putere. Cu urm\u0103rile tragice care se cunosc.<\/p>\n\n\n\n

Lec\u021bia este la \u00eendem\u00e2n\u0103. \u00ce\u021bi convin sau nu rivalii, oricare ar fi ei, ra\u021bional este s\u0103-i \u00eenvingi respect\u00e2nd democra\u021bia, pe terenul acesteia \u0219i dep\u0103\u0219indu-i clar \u00een valoare \u0219i solu\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Desigur, situa\u021bia din anii treizeci nu este nicidecum, har Domnului,  situa\u021bia de ast\u0103zi. Este fapt c\u0103 nu sunt azi partide cu vederi naziste sau \u00eenrudite \u0219i c\u0103 orice analogie este for\u021bare f\u0103r\u0103 niciun suport a realit\u0103\u021bilor \u0219i propagand\u0103 jenant\u0103 a unora care falsific\u0103 faptele. Operarea pe baza statului de drept democratic este acum cvasigeneralizat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cu at\u00e2t mai mult, \u00eens\u0103, cei care se pretind democra\u021bi ar fi cazul s\u0103-\u0219i asume democra\u021bia p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd nu numai c\u0103 democra\u021bia exclude limitarea de drepturi cet\u0103\u021bene\u0219ti, dar \u0219i c\u0103 limitarea pericliteaz\u0103 democra\u021bia. Interdic\u021biile \u0219i etichet\u0103rile, cum spunea pe drept zilele trecute secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, nu sunt dec\u00e2t exprim\u0103ri ale unei \u201etiranii deghizate\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Cu astfel de exprim\u0103ri, \u201edemocra\u021bia existent\u0103\u201d este doar \u201edemocra\u021bia\u201d unor profitori, nu a cet\u0103\u021benilor. Ar fi cazul s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 faptul c\u0103, la propriu, democra\u021bia nu este ceva fix, care nu mai las\u0103 loc pentru amelior\u0103ri. Democra\u021bia sau este vie, integr\u00e2nd continuu opinii din societate, sau nu este. Ea nu se las\u0103 redus\u0103 la o democra\u021bie manevrat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t unii s\u0103-\u0219i p\u0103streze puterea, iar ceilal\u021bi cet\u0103\u021beni s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 costurile.<\/p>\n\n\n\n

A doua m\u0103sur\u0103 are \u00een vedere recuplarea valorilor democra\u021biei cu principii ale acesteia. Unii se declar\u0103 emfatic \u201edemocra\u021bi\u201d, dar nu trec de acceptarea unei retorici goale, spre solu\u021bii de schimbare, inclusiv institu\u021bionale, \u00een societate. Destui activi\u0219ti de ast\u0103zi, obseda\u021bi de propria c\u0103p\u0103tuial\u0103, nu au leg\u0103tur\u0103 cu principiile democra\u021biei \u2013 dac\u0103 cumva au avut-o vreodat\u0103. Respectul cet\u0103\u021beanului care suntem fiecare, derivarea voin\u021bei politice a statului din con\u0219tiin\u021ba \u0219i voin\u021ba cet\u0103\u021benilor, alegerea deciden\u021bilor \u0219i controlul lor sunt \u201eprincipii\u201d, f\u0103r\u0103 de care nu are cum s\u0103 fie democra\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

A treia m\u0103sur\u0103 este refacerea unit\u0103\u021bii dintre democra\u021bie ca procedur\u0103 \u0219i democra\u021bie ca drept de exprimare a individului. \u00cen fapt, \u00een practicarea democra\u021biei s-a ajuns la invocarea procedurii democra\u021biei \u2013 decizie \u00een urma dezbaterii cu cet\u0103\u021benii \u2013 pentru a nu mai lua \u00een seam\u0103 opiniile cet\u0103\u021benilor. Se consider\u0103 c\u0103 \u00eentruc\u00e2t cet\u0103\u021benii \u0219i-au spus opinia la votul de alt\u0103dat\u0103, nu mai conteaz\u0103 ce spun ei acum. \u0218i se crede c\u0103 neoliberalismul anilor nou\u0103zeci, care se practic\u0103 ast\u0103zi, ar fi democra\u021bie \u0219i c\u0103 democra\u021bia ar fi deja \u00een fapt.<\/p>\n\n\n\n

Culcarea pe laurii faptelor \u00eemplinite are o ascenden\u021b\u0103 intelectual\u0103 cunoscut\u0103. Am ar\u0103tat \u00een alte locuri c\u0103 filosofia lui Karl Popper, autorul \u201etehnologiei politice\u201d a neoliberalismului actual, care l-a \u0219i dus pe acesta la e\u0219ec, \u0219i aplicarea ei prin ac\u021biunile unor funda\u021bii \u0219i re\u021bele de profit din zilele noastre, au rupt democra\u021bia ca procedur\u0103, de democra\u021bia ca preluare a opiniilor cet\u0103\u021benilor.<\/p>\n\n\n\n

Se poate observa u\u0219or ruptura \u00een \u00een\u021belegerea democra\u021biei la reprezentan\u021bii acestora \u2013 fie c\u0103 ei opereaz\u0103 \u00een Europa, fie c\u0103 opereaz\u0103 \u00een Africa, pe banii pu\u0219i la dispozi\u021bie de sponsori \u0219i organiza\u021biile interna\u021bionale pentru smulgerea din s\u0103r\u0103cie a acelor locuri. Descalificarea opiniilor unor cet\u0103\u021beni ca fiind ale celor pu\u021bin cultiva\u021bi, care nu ar pricepe istoria, nu are de a face cu democra\u021bia propriu zis\u0103, ci cu distrugerea ei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenl\u0103turarea \u201epre\u0219edin\u021biei africane\u201d<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Ca s\u0103 sintetizez, reconstruc\u021bia democra\u021biei are acum de absorbit punctele \u0219i m\u0103surile despre care am vorbit mai sus. Aceast\u0103 reconstruc\u021bie este \u0219ansa istoric\u0103 a democra\u021biei. Azi o putem sus\u021bine cu o viziune nou\u0103, ce-\u0219i asum\u0103 diferen\u021bierea func\u021bional\u0103 a ac\u021biunilor, cuno\u0219tin\u021belor \u0219i ra\u021bionalit\u0103\u021bilor care compun societatea actual\u0103, dar \u0219i unitatea lor \u00een con\u0219tiin\u021ba \u0219i voin\u021ba ra\u021bional\u0103 a comunit\u0103\u021bilor umane, \u00een mod sistematic.<\/p>\n\n\n\n

Altfel, se bate pasul pe loc cu tautologii (\u201erevolu\u021bia s-a f\u0103cut deja \u0219i o ducem bine!\u201d), dac\u0103 nu cumva cu auto-flat\u0103ri (\u201enoi suntem europeni, \u00een cea mai mare alian\u021b\u0103 a istoriei\u201d etc.), care \u021bin \u00een realitate societ\u0103\u021bi \u00eentregi \u00een neajunsuri \u0219i crize. E\u0219ti sincronizat cu timpul t\u0103u dac\u0103 po\u021bi spune c\u0103 ai realizat ceva benefic \u00een serviciul cauzelor publice. E\u0219ti european dac\u0103-\u021bi asumi democra\u021bia care a creat Europa exemplar\u0103, cu toate exigen\u021bele ei.<\/p>\n\n\n\n

F\u0103r\u0103 aceast\u0103 reconstruc\u021bie, efectele nefaste ale imposturii, mobiliz\u0103rilor propagandistice \u0219i ale performan\u021bei mediocre umplu via\u021ba oamenilor de azi. Dau doar trei exemple la \u00eendem\u00e2n\u0103 din realitatea Rom\u00e2niei actuale, care oblig\u0103 con\u0219tiin\u021bele ei lucide la luare aminte, mai ales \u00eentr-un moment de alegere ca cel de azi.<\/p>\n\n\n\n

Trec peste faptul, de subliniat mereu, c\u0103 nu s-a putut scrie istoria Rom\u00e2niei nici m\u0103car la Centenar \u2013 c\u0103ci istoricii nu mai stau destul \u00een arhive \u0219i st\u0103p\u00e2nesc pu\u021bin conceptele \u0219i metodologia actual\u0103 a istoriei. S\u0103 observ\u0103m \u00eens\u0103 c\u00e2t de s\u0103rac\u0103 \u0219i falsificatoare este redarea istoriei \u00een dezbaterile din societate. Se scrie mult\u0103 istorie comod\u0103, liricoid\u0103, de simpl\u0103 genuflexiune ideologic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Lipsind cunoa\u0219terea precis\u0103 a istoriei a\u0219a cum a fost, nu se poate proiecta viitorul \u0219i nu se iese din politici sterpe. Neputin\u021ba celor care trec mai nou pe la decizii de a reforma institu\u021biile este prob\u0103. Adev\u0103rul este c\u0103, dintr-o con\u0219tiin\u021b\u0103 istoric\u0103 deturnat\u0103 de falsuri \u0219i improviza\u021bii, iese doar politic\u0103 de azi pe m\u00e2ine \u0219i f\u0103r\u0103 busol\u0103 \u2013 o nou\u0103 \u201ecorectitudine politic\u0103\u201d \u00eentr-un dogmatism steril.<\/p>\n\n\n\n

O astfel de politic\u0103 se leag\u0103 \u00een Rom\u00e2nia actual\u0103 de alunecarea, deja de decenii, \u00een ceea ce juri\u0219tii americani numesc \u201epre\u0219edin\u021bie african\u0103\u201d \u2013 o pre\u0219edin\u021bie rezultat\u0103 din alegeri discutabile, dar care \u00ee\u0219i adjudec\u0103 repede serviciile secrete, procuratura, judec\u0103torii \u0219i restul institu\u021biilor de for\u021b\u0103 pentru a-\u0219i perpetua puterea pe seama rivalilor \u0219i a cet\u0103\u021benilor (Douglas Greenberg,\u2026,eds., Constitutionalism & Democracy<\/em>, 1993). Unde a dus o astfel de institu\u021bie se vede prea bine \u00een situa\u021bia dramatic\u0103 a unei \u021b\u0103ri care tr\u0103ie\u0219te cotidian pe datorie, cu indicatori economici, institu\u021bionali \u0219i culturali inacceptabili. Este o realitate ce nu ar trebui prelungit\u0103 nicidecum.<\/p>\n\n\n\n

Oricine are acum de \u00eenv\u0103\u021bat din noua situa\u021bie a democra\u021biei. Iar dac\u0103 Germania, \u021bar\u0103 fanion a democratiz\u0103rii \u0219i europenismului din zilele noastre, \u00ee\u0219i pune problema propriei schimb\u0103ri spre a face fa\u021b\u0103 competi\u021biei care a prins deja chip nou \u00een lume, ce ar trebui s\u0103 fac\u0103 ceilal\u021bi? Mai ales \u021b\u0103ri cu economia aruncat\u0103 \u00een junk<\/em>, democra\u021bie \u00eenc\u0103lcat\u0103 la tot pasul, justi\u021bie controlat\u0103, securism care caut\u0103 s\u0103 falsifice p\u00e2n\u0103 \u0219i dezbaterile publice, profesionalism \u0219i educa\u021bie \u00een picaj?<\/p>\n\n\n\n

Astfel de \u021b\u0103ri nu au cum s\u0103 fie competitive f\u0103r\u0103 schimb\u0103ri profunde. Rom\u00e2nia are de procedat la o schimbare cuprinz\u0103toare \u0219i curajoas\u0103 de politic\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu respingerea continu\u0103rii \u201edemocra\u021biei\u201d desfigurate, care a \u00eempotmolit \u021bara \u00een crize. Cet\u0103\u021benii Rom\u00e2niei au acum \u201ea se asuma pe sine, pentru propria prop\u0103\u0219ire \u00eentre celelalte na\u021biuni\u201d. Ei au de \u00eenl\u0103turat \u201epre\u0219edin\u021bia african\u0103\u201d care i-a luat sub control \u2013 pre\u0219edin\u021bie pe care, de altfel, tot mai multe popoare africane au respins-o deja.<\/p>\n\n\n\n

Reconstruc\u021bia democra\u021biei\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nimic \u00een istorie nu este a priori asigurat. Dar din ratarea ocaziilor de schimbare profund\u0103 \u0219i din a\u0219teptarea la nesf\u00e2r\u0219it nu a ie\u0219it niciodat\u0103 dep\u0103\u0219irea crizelor \u0219i nu are cum s\u0103 ias\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Autor:<\/em> Andrei Marga<\/strong><\/p>\n\n\n\n

http:\/\/www.andreimarga.eu<\/em><\/strong><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sub ochii no\u0219tri, \u00ee\u0219i consum\u0103 poten\u021bialul neoliberalismul anilor nou\u0103zeci. Acesta a culminat, politic vorbind, \u00eentr-un globalism care a f\u0103cut oamenii dependen\u021bi de decizii asupra c\u0103rora nu mai au control. Se vorbe\u0219te insistent de \u201edemocra\u021bie\u201d, dar, \u00een diferite locuri, cet\u0103\u021benilor li se impun politici care nu sunt ale lor. <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":8795,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31],"tags":[1685],"class_list":["post-8794","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-altele-continut","tag-democratie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8794","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8794"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8794\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8796,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8794\/revisions\/8796"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8795"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8794"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8794"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8794"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}