![\"Premisele](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/02\/1_basarabia.jpg\")
<\/a><\/div>\n![<\/a><\/div>\n Anul acesta se \u00eemplinesc dou\u0103 sute de ani de la anexarea Basarabiei de c\u0103tre imperiul \u0163arist. Este important, \u00een acest context, s\u0103 ne aplec\u0103m mai mult asupra acestei provincii rom\u00e2ne\u015fti \u00eenstr\u0103inate, rec\u0103p\u0103tate \u015fi din nou pierdute, care nici ast\u0103zi \u00eenc\u0103 nu \u015fi-a g\u0103sit calea \u015fi drumul, care \u00eenc\u0103 b\u00e2jb\u00e2ie \u015fi ezit\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 direc\u0163ii diametral opuse ce i se deschid, spre est \u015fi spre vest. Dar pentru asta este necesar s\u0103 vedem cum s-a f\u0103cut aceast\u0103 anexare a Basarabiei de c\u0103tre Rusia la 1812.<\/span><\/p>\nR\u0103zboaiele ruso-turce<\/b><\/span><\/p>\n\u00cen drumul lor expansionist spre Constantinopol, era inevitabil ca ru\u015fii s\u0103 nu se loveasc\u0103 la gurile Dun\u0103rii de rom\u00e2ni. Visul lor secular, de a ocupa Constantinopolele justific\u00e2nd denumirea care \u015fi-a luat-o \u00eenc\u0103 din secolul XVI, de a treia Rom\u0103, se traducea printr-o continu\u0103 \u015fi sus\u0163inut\u0103 expansiune pe toate direc\u0163iile, cu prec\u0103dere pe \u0163\u0103rmurile M\u0103rii Negre, pentru a ajunge la centrul imperial st\u0103p\u00e2nit de turci dup\u0103 1453, iar calea principal\u0103 era prin nordul \u015fi vestul M\u0103rii Negre spre Peninsula Balcanic\u0103.<\/span><\/p>\nDup\u0103 b\u0103t\u0103lia de la r\u00e2ul Kalka, 1223, Rusia intr\u0103 timp de un sfert de mileniu sub domina\u0163ia t\u0103tar\u0103, dar dup\u0103 ie\u015firea de sub aceast\u0103 domina\u0163ie apetitul de cuceriri nu a putut fi oprit. Astfel, primele contacte cu Moldova au avut loc \u00een timpul lui \u015etefan cel Mare, care s-a \u00eencuscrit cu \u0163arul Ivan al III-lea, fiica sa Ileana c\u0103s\u0103torindu-se cu fiul Ivan la 1483. Dar anul urm\u0103tor, c\u00e2nd \u015etefan cel Mare solicit\u0103 ajutor rusesc pentru recucerirea Chiliei \u015fi Cet\u0103\u0163ii Albe, \u0163arul \u00eel refuz\u0103. Dup\u0103 mai bine de dou\u0103 sute de ani, timp \u00een care ru\u015fii \u00ee\u015fi continu\u0103 expansiunea neobosit\u0103 \u00een toate direc\u0163iile, interesul lor fa\u0163\u0103 de Moldova devine de prim rang. \u0162arul Petru I, modernizatorul Rusiei, \u00eel \u00eenvinge pe regele sudez Carol XII la Poltava (1709) \u015fi ob\u0163ine accesul la Marea Baltic\u0103. Carol XII se refugiaz\u0103 la Tughina, sub protec\u0163ia turcilor, la acea vreme \u015fi Tighina, ca \u015fi toate cet\u0103\u0163ile de la Nistru, mai pu\u0163in Hotin \u015fi Soroca, erau raiale turce\u015fti, pentru a \u0163ine sub ascultare domnii moldoveni. Vorbim aici de Ismail, Chilia, Cetatea Alb\u0103 \u015fi teritoriul Bugeacului, unde fuseser\u0103 stabili\u0163i t\u0103tarii, dar care vor fi str\u0103muta\u0163i \u00een Crimeea \u00eentre 1792 \u015fi 1812, c\u00e2nd nu mai existau t\u0103tari deloc \u00een Bugeac. Alian\u0163a dintre Cantemir \u015fi Petru I, la care Constantin Br\u00e2ncoveanu nu s-a raliat, a avut drept rezultat \u00eenfr\u00e2ngerea dezastruoas\u0103 de la St\u0103nile\u015fti, pe Prut, \u00een iunie 1711. \u0162arul a fost nevoit s\u0103 semneze o pace grea, a trebuit s\u0103 evacueze Moldova pe care armatele sale au tratat-o ca pe o \u0163ar\u0103 cucerit\u0103 (cronicarul Nicolae Costin men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 la banchetul dat cu ocazia semn\u0103rii tratatului \u00eentre Cantemir \u015fi \u0163arul Petru, nici un boier nu a r\u0103mas nejefuit de moscali). \u0162arul mai trebuia s\u0103 renun\u0163e la st\u0103p\u00e2nirea cazacilor care reveneau sub ascultarea sultanului, s\u0103 d\u0103r\u00e2me zidurile cet\u0103\u0163ilor care le ridicase la hotarul cu teritoriile st\u0103p\u00e2nite de turci \u015fi s\u0103 restituie cetatea Oceakov. Cantemir, cu curtea sa \u015fi boierii s\u0103i, a fost nevoit s\u0103 plece \u00een exil \u00een Rusia unde \u015fi-a sf\u00e2r\u015fit zilele. Ion Neculce, unul dintre cei mai mari cronicari moldoveni, a reu\u015fit s\u0103 revin\u0103 \u00een Moldova \u00een 1713. Una din consecin\u0163ele primei invazii ruse\u015fti pe teritoriile rom\u00e2ne, cea de la 1711, a fost faptul c\u0103 turcii au transformat \u015fi Hotinul cu \u00eemprejurimile sale \u00een raia, teritoriu militar pus sub autoritatea direct\u0103 a unui pa\u015f\u0103. De asemenea, sunt impuse domniile fanariote p\u00e2n\u0103 la 1821.<\/span><\/p>\n\u00cenfr\u00e2ngerea de la St\u0103nile\u015fti nu a st\u0103vilit elanurile expansioniste ale Rusiei, ba dimpotriv\u0103. O mare piedic\u0103 \u00een calea ru\u015filor erau cazacii, care se uneau c\u00e2nd cu ru\u015fii, c\u00e2nd cu turcii. Aceast\u0103 piedic\u0103 este rezolvat\u0103 pe moment de \u00eemp\u0103r\u0103teasa Ana care \u00eei aduce sub ascultare la 1734. Cum e cu istoriografia oficial\u0103 a ru\u015filor, \u00een 1953 s-a serbat cu mare fast \u00eemplinirea a trei sute de ani de la unirea ru\u015filor cu ucrainenii, prilej cu care Hrusciov, el \u00eensu\u015fi ucrainean, a d\u0103ruit Crimeea Ucrainei, c\u00e2nd de fapt vedem c\u0103 ucrainenii, \u00een spe\u0163\u0103 cazacii, oscilau cum puteau \u00eentre ru\u015fi \u015fi turci. La fel, ultima ecranizare a lui Taras Bulba abund\u0103 de patriotardisme vechi \u015fi ieftine, cazaci care mureau \u00een lupt\u0103 cu polonezii \u00een secolul XVII, dar consola\u0163i la g\u00e2ndul c\u0103 Rusia (!) va fi odat\u0103 o mare putere.<\/span><\/p>\nLa 1718, austriecii, care cuceriser\u0103 Ardealul \u00een 1699, cuceresc Banatul \u015fi Oltenia, r\u0103mase sub st\u0103p\u00e2nirea lor prin pacea de la Passarovitz, \u00eentre Turcia, Austria \u015fi Vene\u0163ia. \u00cen martie 1736, armatele ruse de sub comanda feldmare\u015falului Munich ocup\u0103 Azovul, Turcia declar\u0103 r\u0103zboi Rusiei. Ru\u015fii merg din victorie \u00een victorie, recuceresc Oceakovul \u015fi generalul rus Lascy invadeaz\u0103 Crimeea. La 9 ianuarie 1737 Austria \u015fi Rusia \u00eencheie un tratat secret de alian\u0163\u0103 ofensiv\u0103 contra Turciei. Austria \u00ee\u015fi ofer\u0103 medierea \u00een r\u0103zboi \u015fi turcii, ne\u015ftiind de tratat, accept\u0103. Sus\u0163inu\u0163i de austrieci, ru\u015fii pretind cedarea Kubanului, a Crimeei \u015fi a Basarabiei, recunoa\u015fterea Moldovei \u015fi Valahiei ca principate autonome sub suzeranitate ruseasc\u0103, dar negocierile e\u015fueaz\u0103, astfel, Austria declar\u0103 \u015fi ea r\u0103zboi Turciei la 6 iunie 1737. Austriecii sunt \u00eenfr\u00e2n\u0163i la Belgrad, dar ru\u015fii intr\u0103 \u00een Moldova \u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103 b\u0103t\u0103lia de la St\u0103nce\u015fti (31 august) \u015fi o alt\u0103 armat\u0103 cucere\u015fte Hotinul (28 august), Ia\u015fi (13 septembrie), ru\u015fii coboar\u0103 \u015fi p\u0103trund \u00een Valahia p\u00e2n\u0103 la C\u00e2mpina. Ei o declar\u0103 pe \u0163arina Ana drept Doamn\u0103 a Moldovei. Izgonirea turcilor din raialele ocupate era cea mai fierbinte dorin\u0163\u0103 a moldovenilor, a\u015fa c\u0103 ru\u015fii au fost primi\u0163i ca \u015fi eliberatori. Aceast\u0103 atitudine se va schimba rapid, \u00een urma s\u0103lb\u0103ticiei cu care se comportau ocupan\u0163ii, chiar \u015fi boierii rom\u00e2ni \u00ee\u015fi pierdur\u0103 \u00eencrederea \u00een Rusia. \u00cenfr\u00e2ngerea austriecilor, care au fost nevoi\u0163i s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Oltenia dup\u0103 o ocupa\u0163ie de dou\u0103zeci de ani, s-a r\u0103sfr\u00e2nt \u015fi asupra ru\u015filor, amenin\u0163a\u0163i de eliberarea trupelor turce\u015fti angajate contra austriecilor. Astfel, ei sunt nevoi\u0163i s\u0103 evacueze Moldova \u015fi s\u0103 restituie turcilor Hotinul \u015fi Oceakovul, \u00een 1739.<\/span><\/p>\nOdat\u0103 cu acest r\u0103zboi, rom\u00e2nii au \u00een\u0163eles la ce se pot a\u015ftepta din partea ru\u015filor, dar au \u00een\u0163eles \u015fi puterile occidentale apetitul de cuceriri al \u0163arilor, care \u00eencercau s\u0103 profite de sl\u0103biciunea Turciei. Astfel, la 30 septembrie 1768, izbucne\u015fte un nou r\u0103zboi \u00eentre Turcia \u015fi Rusia. Turcii merg din e\u015fec \u00een e\u015fec, astfel c\u0103 la 1770 sunt complet ocupate \u0163\u0103rile rom\u00e2ne, ru\u015fii f\u0103c\u00e2nd preg\u0103tiri pentru anexarea lor total\u0103 al Rusia. Boierii rom\u00e2ni erau \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een tabere, unii doreau s\u0103 scape de turci, al\u0163ii intuiau c\u0103 vor \u00eenlocui o suzeranitate cu un jug. Dar victoriile ruse\u015fti \u00eei \u00eengrijorau pe austrieci, de teama pr\u0103bu\u015firii imperiului otoman f\u0103r\u0103 a putea trage foloase maxime, Iosif al II-lea, fiul Mariei Tereza, pune bazele unei \u00een\u0163elegeri cu Frederic al II-lea al Prusiei, a c\u0103rei victim\u0103 va fi Polonia. Austria \u015fi Fran\u0163a se opuneau categoric anex\u0103rii principatelor rom\u00e2ne. Prin presiunile regelui Prusiei, Frederic al II-lea, asupra \u0163arinei Ecaterina a II-a, \u00een care amenin\u0163a direct cu r\u0103zboiul al\u0103turi de austrieci, principatele rom\u00e2ne sunt salvate de la anexiunea ruseasc\u0103 sau de la independen\u0163a de sub protec\u0163ia ruseasc\u0103, \u00een schimb Polonia este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103, iar Crimeea devine independent\u0103.<\/span><\/p>\nCrimeea \u00ee\u015fi va pl\u0103ti scump scurta ei perioad\u0103 de independen\u0163\u0103, prin asta vedem ce soart\u0103 le era h\u0103r\u0103zit\u0103 \u0163\u0103rilor rom\u00e2ne dac\u0103 deveneau \u015fi ele independente sub protec\u0163ie ruseasc\u0103, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu Crimeea. Ru\u015fii au continuat s\u0103 a\u0163\u00e2\u0163e luptele interne dintre t\u0103tarii din Crimeea, cei proru\u015fi \u015fi proturci. \u015eaghin Ghirai, aderentul politicii ruse, se refugie la Taganrog \u015fi ceru ajutorul \u0163arinei Ecaterina a II-a. Aceasta \u00ee\u015fi trimise armata care lini\u015fti lucrurile \u015fi proclam\u0103 unirea ei cu Rusia (1782). Favoritul \u0163arinei, mare\u015falul Potemkin, cel care era destinat \u00een planurile \u0163arinei s\u0103 devin\u0103 conduc\u0103torul unui stat dac sub obl\u0103duirea Rusiei a organizat o vizit\u0103 a \u0163arinei \u00een noua provincie \u015fi de aici provine expresia \u201esatele lui Potemkin\u201d, referitoare la dezinformare. \u00cen drumul alaiului imperial, Potemkin ridica sate din carton \u015fi placaj care erau populate cu ru\u015fi \u00een costume populare care o aclamau pe \u0163arin\u0103 \u015fi \u00eei mul\u0163umeau pentru c\u0103 i-a sc\u0103pat de turci. Dup\u0103 trecerea alaiului, acestea erau desf\u0103cute \u015fi transportate mai departe. A\u015fa a fost ocupat\u0103 Crimeea, unde nu existau deloc ru\u015fi ci doar t\u0103tari, dar \u0163arina era convins\u0103 c\u0103 a eliberat o provincie plin\u0103 de etnici ru\u015fi. Polonia a pierdut o seam\u0103 de teritorii \u00een favoarea celor trei, Austria, Prusia \u015fi Rusia. \u015etergerea ei de pe hart\u0103 va fi definitivat\u0103 \u00een 1792 \u015fi 1795. S-a ref\u0103cut abia \u00een 1918, pentru a fi \u015ftears\u0103 din nou \u00een 1939, \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00eentre Germania \u015fi URSS, p\u00e2n\u0103 \u00een 1945, c\u00e2nd teritoriul ei va fi mutat la vest, o parte dintre provinciile sale fiind \u015fi acum \u00een componen\u0163a Ucrainei. De\u015fi au sc\u0103pat de anexiune, Moldova a pierdut \u00een urma acestor modific\u0103ri Bucovina, la 1775, cedat\u0103 Austriei pentru a face leg\u0103tura \u00eentre Transilvania \u015fi Gali\u0163ia, noua provincie smuls\u0103 de la polonezi. Aceast\u0103 provincie atunci a primit denumirea de Bucovina, de la bucovine, sau codrii de fag care se \u00eentindeau de la Cern\u0103u\u0163i p\u00e2n\u0103 la Hotin.<\/span><\/p>\nChestiunea anex\u0103rii principatelor rom\u00e2ne doar a fost am\u00e2nat\u0103 de c\u0103tre Rusia, nu a renun\u0163at la ea. Pentru a-\u015fi c\u00e2\u015ftiga bun\u0103voin\u0163a Austriei, Ecaterina a II-a a venit cu noi propuneri de \u00eemp\u0103r\u0163ire a Imperiului Otoman, scriindu-i \u00een 1782 lui Iosif al II-lea. Ea propunea egalitate perfect\u0103 \u00eentre ac\u0163iunile lor \u015fi existen\u0163a unui stat \u00eentre ele, ca zon\u0103 tampon, statul dac ref\u0103cut. Este de la sine \u00een\u0163eles ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat cu acest stat odat\u0103 cu dispari\u0163ia imperiului otoman, ar fi devenit subiect de \u00eemp\u0103r\u0163eal\u0103 \u00eentre Austria \u015fi Rusia, r\u0103ma\u015fi singuri, sau obiect de confruntare \u00eentre ei. Pe tronul Bizan\u0163ului ar fi urmat s\u0103 urce marele duce Constantin Pavlovici. Austria era \u00een principiu de acord, fix\u00e2ndu-\u015fi zonele de interes \u00een peninsula balcanic\u0103 \u015fi Marea Adriatic\u0103, precum \u015fi Hotinul, dar \u015fi Oltenia. Dar se \u00eendoia de viabilitatea pe moment a acestui plan, \u0163in\u00e2nd cont de interesele celorlalte puteri.<\/span><\/p>\nAnexarea Crimeei \u015fi cererea de c\u0103tre Rusia a Georgiei de la Turcia a f\u0103cut ca imperiul otoman s\u0103 declare r\u0103zboi Rusiei \u00een 1787. Din nou Moldova \u015fi Valahia vor fi invadate \u015fi devastate. Cancelariile occidentale au \u00eenceput s\u0103 se agite \u015fi din nou principatele rom\u00e2ne au sc\u0103pat de anexiune datorit\u0103 interven\u0163iei Prusiei, dar \u015fi a Angliei \u015fi Olandei. Dar Rusia ob\u0163ine Edisanul teritoriul de la Bug la Nistru (pacea de la Ia\u015fi, 1792), un an mai t\u00e2rziu ob\u0163ine \u015fi Podolia (la nord de Edisan). Austriecii ob\u0163in prin pacea de la \u015ei\u015ftov Or\u015fova \u015fi ratificarea anex\u0103rii Bucovinei.<\/span><\/p>\n\u00cen 1792, ru\u015fii au ajuns la Nistru \u015fi de atunci rom\u00e2nii nu au mai avut lini\u015fte.<\/span><\/p>\nR\u0103zboiul de la 1806 \u2013 1812<\/b><\/span><\/p>\nC\u00e2\u0163iva ani a fost lini\u015fte, ursul \u00ee\u015fi devora prada, dar apetitul lui a crescut cu fiecare bucat\u0103 de p\u0103m\u00e2nt \u00eenghi\u0163it\u0103. Dar alte evenimente se petrec pe continent care distrag aten\u0163ia tuturor. Revolu\u0163ia francez\u0103 de la 1789, urmat\u0103 de executarea regelui Ludovic al XVI-lea (1793), era v\u0103zut\u0103 ca o amenin\u0163are de c\u0103tre toate capetele \u00eencoronate ale Europei prin posibilitatea de contagiune. Iar venirea la conducerea Fran\u0163ei a lui Napoleon Bonaparte va zgudui lumea din temelii.<\/span><\/p>\nLa 1806, Rusia era dup\u0103 o serie de \u00eenfr\u00e2ngeri contra armatelor lui Napoleon, cea mai ustur\u0103toare fiind cea de la Austeriltz (2 decembrie 1805), numit\u0103 \u015fi b\u0103t\u0103lia celor trei \u00eemp\u0103ra\u0163i, unde \u00eemp\u0103ratul Napoleon a zdrobit armatele ruso-austriece conduse de \u00eemp\u0103ratul Francisc al II-lea al Austriei \u015fi de \u00eemp\u0103ratul Alexandru I al Rusiei. La 23 decembrie 1805, Napoleon \u00eencheie un tratat de alian\u0163\u0103 cu Turcia pentru a \u0163ine Rusia ocupat\u0103. Ambasadorul francez la Istambul, generalul Horace Sebastiani, \u00een vara lui 1806, este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 demonstreze turcilor c\u0103 cei doi domnitori ai principatelor rom\u00e2ne, Alexandru Moruzzi \u015fi Constantin Ipsilanti, simpatizeaz\u0103 cu ru\u015fii \u015fi furnizeaz\u0103 sprijin mi\u015fc\u0103rilor revolu\u0163ionare din Balcani. La 24 august 1806, domnul Valahiei Constantin Ipsilanti este destituit printr-un firman \u015fi \u00eenlocuit cu Alexandru \u015eu\u0163u. Ru\u015fii amenin\u0163\u0103 cu r\u0103zboiul, turcii revin \u015fi-l reinstaleaz\u0103 pe Ipsilanti pentru a evita conflictul, dar turcii deja trec Nistrul sub comanda generalului Michelson, ocup\u00e2nd Ia\u015fiul la 29 noiembrie 1806. Cet\u0103\u0163ile turce\u015fti au fost cucerite, iar p\u00e2n\u0103 la 24 august 1807 sunt din nou ocupate \u00een \u00eentregime principatele rom\u00e2ne. Opera\u0163iunile militare se suspend\u0103 temporar prin armisti\u0163iul de la Slobozia.<\/span><\/p>\nNoua ocupa\u0163ie ruseasc\u0103 a fost mult mai grea dec\u00e2t oricare dintre cele turce\u015fti. Generalul Kutuzov, care l-a \u00eenlocuit pe Michelson dup\u0103 sinuciderea acestuia, s-a gr\u0103bit s\u0103 proclame cele dou\u0103 principate drept gubernii ruse\u015fti. O m\u0103rturie contemporan\u0103: \u201eNu se poate spune prin cuvinte cum se poart\u0103 trupele cu locuitorii \u0163\u0103rii, prad\u0103 a\u015fa de cumplit, \u00eenc\u00e2t nimeni nu mai e sigur pe averea lui.\u201d La orice gest de \u00eempotrivire, oricine era executat. Chiar i s-a cerut de c\u0103tre ru\u015fi Divanului s\u0103 caute un c\u0103l\u0103u care s\u0103 duc\u0103 la \u00eendeplinire pedepsele cu moartea. C\u0103l\u0103tori occidentali \u00een acea vreme prin Moldava \u015fi Valahia le-au asemuit cu \u201eun de\u015fert\u201d. C\u00e2nd i s-a atras aten\u0163ia lui Kutuzov asupra faptului c\u0103 \u0163\u0103ranilor li s-a luat tot \u015fi c\u0103 nu le-a mai r\u0103mas nimic, guvernatorul rus a r\u0103spuns c\u0103 le-au r\u0103mas \u201eochii ca s\u0103 poat\u0103 pl\u00e2nge\u201d.<\/span><\/p>\nChestiunea principatelor dun\u0103rene devine periferic\u0103 \u00een urma muta\u0163iilor politice \u015fi negocierilor din Europa. Situa\u0163ia politic\u0103 se schimba cu repeziciune, ru\u015fii sunt b\u0103tu\u0163i din nou de Napoleon la Friedland \u00een iunie 1807. Principalul adversar r\u0103m\u00e2ne pentru Fran\u0163a lui Napoleon Anglia, asupra c\u0103reia inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 instaureze o blocad\u0103 continental\u0103, dup\u0103 ce aceasta r\u0103m\u0103sese st\u0103p\u00e2na m\u0103rilor \u00een urma victoriilor amiralului Nelson la Abukir (1799) \u015fi Trafalgar (1805). Pentru ca blocada s\u0103 fie efectiv\u0103, Napoleon avea nevoie \u015fi de concursul ru\u015filor, cei ce furnizau Angliei materii prime \u015fi importau produse de lux. Astfel are loc \u00een\u0163elegerea de la Tilsit (7 iulie 1807) \u00eentre Napoleon \u015fi \u0163arul Alexandru, prin care este recunoscut\u0103 hegemonia francez\u0103 \u00een vestul Europei \u00een schimbul libert\u0103\u0163ii de ac\u0163iune ruse\u015fti \u00een Suedia \u015fi Turcia. Principatele trebuiau evacuate de ru\u015fi, dar turcii nu le puteau ocupa p\u00e2n\u0103 la \u00eencheierea p\u0103cii, dar mai exista \u015fi un protocol secret, conform c\u0103ruia dac\u0103 Turcia nu \u00eencheia pace \u00een trei luni, ambele puteri urmau s\u0103 porneasc\u0103 la r\u0103zboi contra Turciei \u015fi s\u0103-\u015fi \u00eempart\u0103 prada. La fel se \u00een\u0163elesese Rusia \u015fi cu Austria, \u00eene\u0163elegere reiterat\u0103 la 1804. Dar, ca de obicei, cum o face \u015fi \u00een prezent \u00een cazul Transnistriei, Rusia nu s-a retras din principate invoc\u00e2nd diferite pretexte.<\/span><\/p>\nDe asemenea, prin acordul de la Tilsit, Alexandru se angaja s\u0103 medieze \u00eentre Anglia \u015fi Napoleon, pe c\u00e2nd acesta din urm\u0103 se angaja s\u0103 medieze \u00eentre ru\u015fi \u015fi turci. Dar s\u0103tul de lipsa de rezultate a negocierilor cu Anglia, Napoleon trimite \u0163arului faimoasa scrisoare din 2 februarie 1808 \u00een care \u00eei propunea \u00eemp\u0103r\u0163irea lumii \u00eentre Fran\u0163a \u015fi Rusia. \u201eNoi nu trebuie s\u0103 ne ciocnim, lumea e prea mare. Eu nu voi insista ca d\u00e2nsul (\u0163arul) s\u0103 evacueze Moldova \u015fi Valahia. S\u0103 nu insiste nici el ca eu s\u0103 evacuez Prusia\u201d, scria Napoleon. Mai erau propuneri pentru o expedi\u0163ie militar\u0103 \u00een India \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163irea Turciei \u00eentre cei doi. \u00cencep tratativele \u00eentre ministrul de externe rus, Rumian\u0163ev \u015fi ambasadorul francez Caulaincourt. Fran\u0163a ar urma s\u0103 primeasc\u0103 Silezia pentru compensarea \u00eenghi\u0163irii Moldovei \u015fi Valahiei de c\u0103tre ru\u015fi. Alexandru mai cerea pentru el, \u00een afara principatelor rom\u00e2ne, Bulgaria, poate Serbia, Constantinopolele, Bosforul \u015fi Dardanelele, consim\u0163ind ca Fran\u0163a s\u0103-\u015fi anexeze Morea, Egiptul, Albania, poate Siria \u015fi o parte din Bosnia.<\/span><\/p>\n\u201eGrand Project\u201d, Marele Plan, cum este cunoscut\u0103 \u00een literatur\u0103 istoric\u0103 francez\u0103 aceast\u0103 scrisoare, nu putea fi \u00eendeplinit\u0103 pe deplin, cel pu\u0163in \u00een acele condi\u0163ii. Se pare c\u0103 scopul ei era m\u0103gulirea lui Alexandru, deoarece \u00een acela\u015fi timp Napoleon c\u0103uta s\u0103 ridice contra Rusiei ve\u015fnica sa rival\u0103 \u00een regiune, Austria, atr\u0103g\u00e2ndu-i aten\u0163ia asupra primejdiei moscovite \u015fi socotind preten\u0163iile austriece asupra v\u0103ii Dun\u0103rii, inclusiv asupra principatelor, drept fire\u015fti. Fran\u0163a promitea s\u0103 nu admit\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163irea Turciei, sau dac\u0103 era nevoie, s\u0103 cheme Austria la aceast\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163ire ca prim\u0103 interesat\u0103.<\/span><\/p>\n\u00cenfr\u00e2ngerea lui Napoleon \u00een Spania l-a f\u0103cut din nou s\u0103 caute o \u00een\u0163elegere cu \u00eemp\u0103ratul Rusiei. \u00cen septembrie 1808 are loc o \u00eent\u00e2lnire urmat\u0103 de un tratat secret la Erfurt. Napoleon consimte \u00eencorporarea \u00een Rusia a Finlandei, Moldovei \u015fi Valahiei, \u00een schimb Rusia recuno\u015ftea pe fratele lui Napoleon pe tronul Spaniei. Fran\u0163a se angaja la ajutor militar numai dac\u0103 \u00een r\u0103zboiul ruso-turc ar fi intervenit Austria sau o alt\u0103 putere. La r\u00e2ndul s\u0103u, Rusia ar fi trebuit s\u0103 intervin\u0103 \u00een cazul unui r\u0103zboi franco-austriac. De data asta atmosfera nu mai era la fel de sincer\u0103, fiecare dorea s\u0103 c\u00e2\u015ftige timp, am\u00e2n\u00e2nd r\u0103fuiala inevitabil\u0103, pentru ca s\u0103 se ocupe de problemele lui presante: Napoleon \u00een Spania, Alexandru \u00een principatele dun\u0103rene \u015fi cu Turcia. Dar r\u0103zboiul stagna, deoarece ru\u015fii \u00ee\u015fi retr\u0103seser\u0103 o parte din trupe pentru a le folosi \u00een r\u0103zboiul cu Suedia, iar turcii trebuiau s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unei noi revolte a ienicerilor, cei care de o vreme puneau \u015fi r\u0103sturnau sultanii din Constantinopol. Sub impresia Erfurtului, Turcia se apropie de Anglia. La 15 aprilie 1810 ru\u015fii notificar\u0103 \u00eencorporarea \u0163\u0103rilor rom\u00e2ne \u00een imperiul lor. \u00cen cazul \u00een care anexiunea ar fi reu\u015fit, principele Prozorovski avea gata \u015fi un proiect de divizare a lor \u00een patru gubernii: Basarabia, restul Moldovei, Muntenia \u015fi Oltenia.<\/span><\/p>\nContele Nicolae Kamenski al II-lea trece la comanda armatei ruse de la Dun\u0103re, \u015fi lui i-au fost date instruc\u0163iuni de c\u0103tre \u0163ar privitoare la anexarea Moldovei \u015fi Munteniei, independen\u0163a Serbiei \u015fi o desp\u0103gubire de r\u0103zboi din partea Turciei de 20 milioane pia\u015ftri. Kamenski propune cedarea Olteniei c\u0103tre Austria \u00een schimbul Bucovinei, dar curtea de la Viena respinge ideea.<\/span><\/p>\nPrietenia ruso-francez\u0103 de la Erfurt \u00eencepuse s\u0103 sc\u00e2r\u0163\u00e2ie, ne\u00een\u0163elegerile au \u00eenceput s\u0103 se accentueze. \u0162arului i se imputa nerespectarea sistemului continental, lui Napoleon i se imputa anexarea ora\u015felor Hansei \u015fi a statului Oldenburg. Anul 1811 s-a scurs \u00een preg\u0103tirile militare ale ambelor p\u0103r\u0163i, at\u00e2t Rusia, c\u00e2t \u015fi Fran\u0163a au \u00een\u0163eles c\u0103 confruntarea era inevitabil\u0103.<\/span><\/p>\nR\u0103pirea Basarabiei <\/b><\/span><\/p>\n\u00cen condi\u0163iile date, trebuia gr\u0103bit\u0103 pacea cu Turcia, pentru ca ru\u015fii s\u0103 aib\u0103 m\u00e2n\u0103 liber\u0103 \u00eempotriva francezilor. La 19 aprilie 1811 locul lui Kamenski este luat de Kutuzov, care se gr\u0103be\u015fte s\u0103 for\u0163eze o decizie pe plan militar, pentru a-i sili pe turci s\u0103 accepte pacea propus\u0103 de \u0163ar. Kutuzov rupe armisti\u0163iul \u015fi generalul Markov trece Dun\u0103rea prin surprindere \u00een apropiere de Giurgiu lu\u00e2nd tab\u0103ra turceasc\u0103 pe nepreg\u0103tite. Turcii aveau un efectiv de 40000 de solda\u0163i, o parte trecuser\u0103 Dun\u0103rea \u015fi intraser\u0103 \u00een Muntenia, dar prin manevra lui Kutuzov au fost t\u0103ia\u0163i \u00een dou\u0103, jum\u0103tate din armat\u0103 fiind distrus\u0103. A fost cea mai cumplit\u0103 \u00eenfr\u00e2ngere a turcilor din acest r\u0103zboi, marele vizir Ahmed reu\u015find s\u0103 scape cu fuga la Rusciuk (14 octombrie 1811). Marele vizir a st\u0103ruit dup\u0103 aceasta la reluarea tratativelor \u015fi \u00eencheierea rapid\u0103 a p\u0103cii, scopul ru\u015filor, de fapt.<\/span><\/p>\nTratativele au \u00eenceput la Giurgiu, la \u00eenceputul lui noiembrie. Din partea ru\u015filor erau Italinski, Sabaniev \u015fi Fonton, dragomanul ambasadei ruse\u015fti din Istambul, iar din partea turcilor Selim, Hamid \u015fi Galip, av\u00e2nd drept t\u0103lmaci pe Dumitrache Moruzzi, care era socotit de unii drept \u00een\u0163eles cu Kutuzov. Rusia a cerut cedarea ambelor principate, dar turcii au refuzat, nu erau deloc dispu\u015fi s\u0103 renun\u0163e la gr\u00e2narele imperiului \u015fi la bazele lor de opera\u0163ii contra Austriei \u015fi Rusiei. Ru\u015fii, care erau gr\u0103bi\u0163i din cauza inten\u0163iilor tot mai clare ale lui Napoleon de a porni o campanie \u00eempotriva lor, au l\u0103sat s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 s-ar mul\u0163umi numai cu Moldova, \u00een cel mai r\u0103u caz cu linia Siretului. Generalul Langeron merse la Rusciuk pentru a-i comunica marelui vizir Ahmed aceast\u0103 ultim\u0103 cerere.<\/span><\/p>\n\u00centre timp, \u00eemputernicitul francez la Constantinopole, la Tour-Mauborg, \u00eencerca s\u0103-l conving\u0103 pe sultan c\u0103 \u00een cur\u00e2nd Fran\u0163a va porni la r\u0103zboi contra Rusiei \u015fi c\u0103 Napoleon va restaura regatul Poloniei, desfiin\u0163at \u00een \u00eentregime la 1795. \u00cen cazul provinciilor cedate c\u0103tre Rusia, ele vor fi recucerite \u015fi date Poloniei, care se va \u00eentinde p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103re. Aceste sugestii l-au f\u0103cut pe sultan s\u0103 fie mai \u00eend\u0103r\u0103tnic \u00een ced\u0103rile contra Rusiei, de\u015fi era \u00eenv\u0103\u0163at cu duplicitatea tuturor puterilor.<\/span><\/p>\nNegocierile au trecut prin trei stadii. \u00cen noiembrie 1811, turcii erau dispu\u015fi s\u0103 cedeze Basarabia p\u00e2n\u0103 la Prut, mai pu\u0163in partea de sud, cu cet\u0103\u0163ile Chilia, Ismail \u015fi Cetatea Alb\u0103. \u00cen martie 1812 erau dispu\u015fi s\u0103 cedeze Cetatea Alb\u0103, pentru ca \u00een aprilie s\u0103 renun\u0163e \u015fi la restul. \u0162arul Alexandru I era gr\u0103bit, dorea \u00eencheierea p\u0103cii c\u00e2t mai repede. \u00cen acest sens \u00eel \u00eentreba pe Kutuzov printr-o scrisoare dac\u0103 el considera c\u0103 era suficient pentru lichidarea afacerii s\u0103 cear\u0103 doar Moldova p\u00e2n\u0103 la Siret, urm\u00e2nd a pretinde desp\u0103gubiri de 20 de milioane de pia\u015ftri pentru evacuarea restului din principatele rom\u00e2ne. Mai t\u00e2rziu, tot printr-o scrisoare, \u00een martie 1812, \u0163arul permite lui Kutuzov, \u00een nevoie extrem\u0103, s\u0103 \u00eencheie pacea mul\u0163umindu-se cu hotarul pe Prut p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103re, dar cu condi\u0163ia \u00eencheierii unei alian\u0163e ruso-turce contra lui Napoleon. \u0162arul se gr\u0103bea, amenin\u0163area lui Napoleon era tot mai pregnant\u0103.<\/span><\/p>\nEste interesant de \u015ftiut despre negocierile dintre generalul Longeron \u015fi marele vizir Ahmed de la Rusciuk. Referitor la cererea ru\u015filor a Moldovei p\u00e2n\u0103 la Siret, vizirul a r\u0103spuns c\u0103 \u201eeste ru\u015finos ca ru\u015fii, care st\u0103p\u00e2nesc un sfert din glob, s\u0103 se certe pentru o f\u00e2\u015fie de p\u0103m\u00e2nt (\u00eentre Prut \u015fi Siret) care nici nu le este folositoare\u201d. La insisten\u0163ele solului rusesc, marele vizir Ahmed a zis: \u201eV\u0103 dau Prutul, nimic mai mult, Prutul sau r\u0103zboiul, am jertfit grozav de mult p\u00e2n\u0103 acum, Ismailul singur v\u0103 pl\u0103te\u015fte r\u0103zboiul \u015fi mai ave\u0163i patru cet\u0103\u0163i (Chilia, Cetatea Alb\u0103, Tighina \u015fi Hotin) \u015fi o str\u0103lucit\u0103 provincie, Bugeacul, \u00eempreun\u0103 cu \u0163inuturile Greceni, Codru, L\u0103pu\u015fna, Orhei, Soroca, \u015fi p\u0103r\u0163ile transprutene din \u0163inuturile Ia\u015fi \u015fi C\u00e2rlig\u0103tura\u201d<\/i>. Vestea a fost surprinz\u0103toare pentru ru\u015fi, care poate nu se a\u015fteptau la asemenea concesii teritoriale. Propunerea a fost trimis\u0103 c\u0103tre sultan \u015fi c\u0103tre \u0163ar, iar negocierile s-au mutat de la Giurgiu la Bucure\u015fti \u00een decembrie 1811.<\/span><\/p>\nAvizul sultanului, cum spuneam \u00een discu\u0163ia despre cele trei faze de negociere, era s\u0103 nu se cedeze sudul Basarabiei \u015fi gurile Dun\u0103rii cu cet\u0103\u0163ile Ismail \u015fi Chilia. Turcii a\u015fteptau un semn de la Napoleon, semn care nu mai venea, pe c\u00e2nd ru\u015fii presau \u00een continuare, a\u015ftept\u00e2nd atacul lui Napoleon care \u00een ochii lor devenise inevitabil. Era o curs\u0103 contra cronometru. \u00cen acest context, pentru a-i for\u0163a pe turci, Kutuzov redeschise ostilit\u0103\u0163ile militare, atac\u00e2nd. Speria\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 vreun semn de la Napoleon, turcii au semnat cedarea Moldovei p\u00e2n\u0103 la Prut, a Basarabiei, la 16 mai 1812.<\/span><\/p>\nCa o parantez\u0103, \u00eenaintea \u00eencheierii p\u0103cii, \u0163arul Alexandru \u015fi-a pierdut r\u0103bdarea \u015fi l-a trimis pe amiralul Cigeagov s\u0103-l \u00eenlocuiasc\u0103 pe Kutuzov, maqi ales c\u0103 ajunseser\u0103 p\u00e2n\u0103 la el \u015fi pl\u00e2ngerile moldovenilor referitoare la abuzurile armatei ruse\u015fti, la care Kutuzov a r\u0103spuns c\u0103 \u201erom\u00e2nii mai au ochii ca s\u0103 pl\u00e2ng\u0103\u201d. Cigeacov considera achizi\u0163iile teritoriale pentru Rusia la acel moment neoportune, \u0163inta lui fiind o alian\u0163\u0103 cu Turcia, pe care Kutuzov o considera o chestiune de mai mic\u0103 \u00eensemn\u0103tate. Dar Kutuzov, prevenit de Rumian\u0163ev referitor la sosirea lui Cigeacov, a gr\u0103bit \u00eencheierea p\u0103cii inclusiv prin mijloace militare. C\u00e2nd Cigeacov a ajuns la Bucure\u015fti, era deja prea t\u00e2rziu, pacea se \u00eencheiase cu cedarea Basarabiei. Cigeacov face un raport nefavorabil fa\u0163\u0103 de Kutuzov, insist\u00e2nd c\u0103 acesta pierduse alian\u0163a cu Turcia contra lui Napoleon, pe c\u00e2nd el propunea un plan de atac al armatei ruse (dac\u0103 s-ar fi f\u0103cut alian\u0163a cu Turcia) pe teritoriul imperiului otoman spre Italia \u015fi Iliria, care l-ar fi obligat pe Napoleon s\u0103 rup\u0103 o parte din trupele sale destinate atacului \u00eempotriva Rusiei. Planul era oarecum fantezist, dar totu\u015fi Kutuzov a intrat \u00een dizgra\u0163ie p\u00e2n\u0103 ce capacit\u0103\u0163ile sale militare au fost din nou necesare imperiului \u0163arist \u00een timpul r\u0103zboiului cu Napoleon.<\/span><\/p>\nTurcia \u015fi-a dat seama c\u0103 a gre\u015fit la scurt timp dup\u0103 \u00eencheierea p\u0103cii. Ca de obicei, gre\u015felile diploma\u0163iei au fost pl\u0103tite de al\u0163ii, dragomanul Dumitrache Moruzi a fost f\u0103cut \u0163ap isp\u0103\u015fitor \u015fi condamnat la moarte. C\u0103 a fost sau nu v\u00e2ndut ru\u015filor, este alt\u0103 poveste, dar vina cea mare o poart\u0103 diploma\u0163ia turceasc\u0103 care a gre\u015fit fundamental \u015fi nu a \u00een\u0163eles situa\u0163ia politic\u0103 pe continent, ulterior s-a dovedit c\u0103 ru\u015fii ar fi fost dispu\u015fi s\u0103 renun\u0163e la tot doar ca s\u0103 aib\u0103 pace \u00een zon\u0103 pentru a-i putea face atacului inevitabil al lui Napoleon care s-a \u015fi produs la scurt\u0103 vreme.<\/span><\/p>\nP\u00e2n\u0103 la urm\u0103, asta a fost povestea r\u0103pirii Basarabiei la 1812. Boierii moldoveni au protestat \u00een zadar c\u0103tre Poarta otoman\u0103, men\u0163ion\u00e2nd c\u0103 au pierdut prin aceast\u0103 cedare mai mult de jum\u0103tate din veniturile \u0163\u0103rii, din care pl\u0103teau \u015fi tributul c\u0103tre Constantinopol. Dar la momentul ced\u0103rii, Moldova nu avea domn, acesta, Scarlat Vod\u0103 Calimach, fiind izgonit de ru\u015fi \u00een momentul \u00een care ocupaser\u0103 Moldova. Dup\u0103 retragerea lor din partea de vest, de la dreapta Prutului, acesta a revenit \u015fi a protesta \u00eempreun\u0103 cu boierii, men\u0163ion\u00e2nd c\u0103 Poarta nu era \u00een drept s\u0103 cedeze teritorii care f\u0103ceau parte din Moldova, deoarece oc\u00e2rmuirea lor era \u00een seama domnului \u015fi a divanului de la Ia\u015fi. Poarta otoman\u0103 nu avea nici un drept s\u0103 le cedeze f\u0103r\u0103 ca domnul \u015fi boierii s\u0103 nu fi fost asculta\u0163i, a\u015fa spuneau vechile capitula\u0163iuni cu Poarta care nu au fost niciodat\u0103 abrogate. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, cedarea Basarabiei s-a f\u0103cut ilegal fa\u0163\u0103 de toate legile \u015fi tratatele existente \u00eentre Moldova \u015fi Imperiul Otoman. Dar lucrurile au r\u0103mas a\u015fa cum le \u015ftim \u00een ziua de ast\u0103zi.<\/span><\/p>\nConcluzii<\/b><\/span><\/p>\nTrebuie s\u0103 recunoa\u015ftem \u015fi s\u0103 ne \u00eemp\u0103c\u0103m cu acest lucru, cedarea Basarabiei nu s-a f\u0103cut de c\u0103tre dragomanul Dumitrache Moruzi, ci de c\u0103tre diploma\u0163ia imperiului otoman, care nu avea niciun drept s\u0103 o fac\u0103, dar a f\u0103cut-o \u00eenc\u0103lc\u00e2nd toate tratatele cu Moldova. C\u0103 Moruzi era \u00een\u0163eles cu ru\u015fii sau nu, nu are prea mare importan\u0163\u0103, oricum el a pl\u0103tit cu via\u0163a. R\u0103pirea Basarabiei a fost un rezultat al unei rea\u015fez\u0103ri \u00een urma unui cutremur geopolitic major ce a urmat revolu\u0163iei franceze din 1789 urmat\u0103 de dictatura lui Napoleon. Acest lucru se vede clar din negocierile intense asupra noii \u00eemp\u0103r\u0163iri a Europei din aceast\u0103 perioad\u0103. Problema este c\u0103 \u015fi acum travers\u0103m un cutremur geopolitic (vezi <\/a>Noul cutremur geopolitic[1]<\/sup><\/small><\/a>).<\/span><\/p>\nUn alt aspect important, condamnarea la moarte a dragomanului Moruzi a fost doar ideea de a g\u0103si un \u0163ap isp\u0103\u015fitor pentru performan\u0163ele slabe ale diploma\u0163iei turce\u015fti, care nu a v\u0103zut semnele clare privitoare la graba ru\u015filor de a \u00eencheia pacea \u00een contextul preg\u0103tirilor lui Napoleon pentru campania din Rusia. O t\u0103r\u0103g\u0103nare tipic oriental\u0103 \u015fi o minim\u0103 rezisten\u0163\u0103 armat\u0103 ar fi putut decide soarta Basarabiei la acel moment. Dar \u00een momentul \u00een care marele vizir Ahmed a f\u0103cut propunerea cu linia Prutului, ru\u015fii nu au mai l\u0103sat prada din m\u00e2n\u0103. Dar turcii s-ar fi putut suci \u015fi reveni, a\u015fa cum au mai f\u0103cut-o de multe ori, mai ales c\u0103 timpul curgea \u00een favoarea lor.<\/span><\/p>\nRealitatea, dup\u0103 cum am consemnat, este c\u0103 ru\u015fii au ob\u0163inut \u00een final mai mult dec\u00e2t au sperat. La \u00eencheierea p\u0103cii de la 16 mai 1812, s-a ordonat ca \u00een toate bisericile ruse\u015fti s\u0103 se aduc\u0103 laud\u0103 lui Dumnezeu c\u0103 Rusia a terminat r\u0103zboiul cu o pace glorioas\u0103 \u015fi cu o nou\u0103 l\u0103rgire a hotarelor sale \u015fi c\u0103 \u00een sf\u00e2r\u015fit a reu\u015fit s\u0103 extind\u0103 st\u0103p\u00e2nirea ruseasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103re.<\/span><\/p>\nP\u00e2n\u0103 la urm\u0103, se vede c\u0103 aceasta este o caracteristic\u0103 constant\u0103 a diploma\u0163iei ruse\u015fti, fie c\u0103 vorbim de cea \u0163arist\u0103, comunist\u0103 sau postcomunist\u0103. Face cereri maximale, bate cu pumnul \u00een mas\u0103, \u00een speran\u0163a c\u0103 va ob\u0163ine m\u0103car o parte din aceste cereri, iar faptul c\u0103 ei cedeaz\u0103 de la aceste cereri maximale pare o victorie pentru ceilal\u0163i, care se gr\u0103besc s\u0103 o proclame ca atare. \u00cen fond, astfel ru\u015fii ob\u0163in mult mai mult dec\u00e2t \u015fi-au propus \u015fi mult mai mult dec\u00e2t ar fi putut spera vreodat\u0103. Ne amintim cum au cerut \u00een 1940 Basarabia \u015fi Bucovina, de\u015fi aceasta din urm\u0103 nu intra \u00een anexele secrete ale pactului Molotov-Ribbentrop. Hitler a fost surprins, dar tot au ob\u0163inut jum\u0103tate din Bucovina, plus \u0163inutul Her\u0163a \u00eenglobat \u015fi el de linia groas\u0103 trasat\u0103 de Molotov pe hart\u0103. Un alt exemplu, mai recent, \u00een 1997, la prima l\u0103rgire a NATO de la c\u0103derea comunismului, c\u00e2nd au fost acceptate \u00een NATO Polonia, Cehia \u015fi Ungaria, cu opt ani \u00een urm\u0103 aflate \u00een sfera de influen\u0163\u0103 rus\u0103. Rusia a f\u0103cut un asemenea circ \u015fi scandal, de\u015fi nu avea cum s\u0103 se opun\u0103 acestei extinderi, nu avea p\u00e2rghii \u015fi mijloace s\u0103 o fac\u0103 chiar dac\u0103 ar fi dorit. \u015ei a ob\u0163inut \u00een schimb, pe l\u00e2ng\u0103 altele, pentru \u00eendulcirea pastilei, accesul \u00een G7, care a devenit G8, clubul primelor state industrializate din lume, de\u015fi economic nu avea cum s\u0103 se prezinte nici m\u0103car la u\u015f\u0103. Are rol de decizie printre cei mari economic, de\u015fi un an mai t\u00e2rziu, \u00een 1998, Rusia a fost grav afectat\u0103 de o criz\u0103 economic\u0103 proprie. La fel, ast\u0103zi Rusia face un circ enorm referitor la scutul antirachet\u0103, de\u015fi nu are argumente \u015fi nu i se poate opune, dar o face tot \u00een speran\u0163a de a ob\u0163ine concesii maxime la care nici nu visa cu un an \u00eenainte.<\/span><\/p>\nAlt\u0103 problem\u0103 esen\u0163ial\u0103, \u00een acea perioad\u0103, nu numai Basarabia a fost pe muchie de cu\u0163it, ci principatele rom\u00e2ne \u00een \u00eentregime. Erau total ocupate de c\u0103tre ru\u015fi, iar ace\u015ftia au cerut anexarea lor la imperiul \u0163arist, la fel cum au f\u0103cut-o p\u00e2n\u0103 atunci \u00een timpul ocupa\u0163iilor din 1736-1739, din 1768 sau 1787. mai t\u00e2rziu, \u00ee\u015fi vor re\u00eennoi preten\u0163iile \u00een timpul ocupa\u0163iilor din 1828-1834, \u00een 1848 sau 1853. Dar, din fericire pentru noi, marile puteri au intervenit pentru st\u0103vilirea expansiunii neobosite a Rusiei \u015fi s-au opus, cum a f\u0103cut Prusia \u00een secolul XVIII. Doar dac\u0103 ne uit\u0103m la \u00een\u0163elegerea de la Tilsit, \u00eentre \u0163arul Rusiei \u015fi Napoleon, \u015fi facem un exerci\u0163iu de imagina\u0163ie, \u00een cazul \u00een care Anglia ar fi fost \u00eenvins\u0103, principatele rom\u00e2ne ar fi fost anexate \u00een \u00eentregime, pentru ca ele s\u0103 repete soarta Finlandei \u015fi a Poloniei. F\u0103r\u0103 existen\u0163a unui stat rom\u00e2n \u00een ascensiune \u00een a doua jum\u0103tate a secolul XIX, este greu de imaginat soarta Transilvaniei la \u00eenceputul secolului XX. Presiunea rus\u0103 a continuat \u015fi \u00een secolul XIX, dar marile puteri au domolit apeten\u0163a ru\u015filor \u015fi chiar au intervenit militar, \u00een r\u0103zboiul din Crimeea (1853-1856) pentru a o st\u0103vili. O consecin\u0163\u0103 a reg\u00e2ndirii geopolitice a regiunii a fost \u015fi unirea de la 1859, puterile occidentale devenind interesate \u00een apari\u0163ia unui bloc care ar putea st\u0103vili presiunea ruseasc\u0103 c\u0103tre peninsula balcanic\u0103, iar rezultatul a fost crearea statului rom\u00e2n. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00een acea perioad\u0103, am fost victima \u00een\u0163elegerilor \u00eentre marile puteri ale momentului, unele dintre ele, cu tot cu influen\u0163a lor, fiind deja disp\u0103rute \u00een negura istoriei.<\/span><\/p>\nR\u0103pirea Basarabiei a fost o tragedie, dar putea fi \u015fi mai r\u0103u, puteau disp\u0103rea atunci \u00eentreaga Moldov\u0103, ca \u015fi Muntenia. dar cum s-a putut \u00eent\u00e2mpla una ca asta, unde erau rom\u00e2nii care se b\u0103teau de la egal la egal cu marile imperii ale timpului \u00een perioada medieval\u0103? R\u0103spunsul nu este greu de aflat. Rom\u00e2nii au lungi tradi\u0163ii militare, sunt buni lupt\u0103tori, a\u015fa cum au dovedit-o de nenum\u0103rate ori. Dar fa\u0163\u0103 de perioada medieval\u0103, c\u00e2nd domnitorii rom\u00e2ni ridicau 30000 de lupt\u0103tori \u00een fiecare dintre cele trei \u0163\u0103ri rom\u00e2ne (mai mult dec\u00e2t puteau ridica toate landurile germane), mai t\u00e2rziu au ap\u0103rut armele de foc individuale, care au schimbat modul de ducere a r\u0103zboiului. Foarte scumpe \u015fi greu de manevrat, era nevoie de un antrenament \u00eendelungat pentru o bun\u0103 folosire a lor, ceea ce lupt\u0103torii rom\u00e2ni nu o puteau face, ei fiind \u00een majoritate \u0163\u0103rani a c\u0103ror principal\u0103 activitate era munca c\u00e2mpului. La nevoie, ei l\u0103sau plugul \u015fi luau sabia, fiind instrui\u0163i \u00een scurte antrenamente cum s\u0103 se lupte. Iar tiparul luptelor medievale \u00een estul Europei, corp la corp \u00een cadrul maselor largi de trupe, \u00eei favoriza contra acelora\u015fi tipuri de lupt\u0103tori, trebuie men\u0163ionat c\u0103 acei cavaleri \u00eenz\u0103ua\u0163i reprezentau o minoritate capabil\u0103 s\u0103 lupte \u00een duel unul la unul, dar \u00een confrunt\u0103rile de pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 contra unor mase masive de infanterie nu erau eficien\u0163i, dup\u0103 cum s-a v\u0103zut la Nicopole \u00een 1396. Eficien\u0163a militar\u0103 a armatelor rom\u00e2ne\u015fti a sc\u0103zut din lipsa mijloacelor militare ale momentului, artilerie, archebuze \u015fi celelalte, astfel c\u0103 \u00een secolul XVIII, \u0163\u0103rile rom\u00e2ne erau \u00eentr-o stare de vasalitate total\u0103 \u015fi la discre\u0163ia capriciilor marilor puteri, ajung\u00e2nd astfel mas\u0103 de schimb \u00een cadrul negocierilor. Totu\u015fi, lupt\u0103torii rom\u00e2ni au f\u0103cut mare carier\u0103 \u00een serviciul altor puteri care i-a \u00eenzestrat cu arme pe m\u0103sur\u0103, \u00een secolul XVIII erau peste 5000 de rom\u00e2ni \u00een armata \u0163arist\u0103, av\u00e2nd unit\u0103\u0163i proprii, iar \u00een armata austriac\u0103 regimentele gr\u0103nicere\u015fti rom\u00e2ne\u015fti au \u00eenscris pagini de glorie (vezi <\/a>Rom\u00e2nii care l-au oprit pe Napoleon[2]<\/sup><\/small><\/a>). Chiar \u015fi \u00een timpul acelor vremuri, rom\u00e2nii s-au b\u0103tut cu curaj, dar au trebuit s\u0103 o fac\u0103 al\u0103turi de o parte sau alta, ca s\u0103 men\u0163ion\u0103m doar b\u0103t\u0103lia de la Pite\u015fti (18 octombrie 1737) contra austriecilor unde rom\u00e2nii sub conducerea lui Ioan Nicolae Mavrocordat (fratele domnitorului fanariot Constantin Mavrocordat) zdrobesc avangarda austriecilor compus\u0103 din 5000 de husari unguri \u015fi 300 germani, sau de la Pasul Buz\u0103ului din mai 1788, victorie rom\u00e2neasc\u0103 contra prin\u0163ului austriac Friederich Josias von saxa Coburg. Dar \u00een timp armele moderne au devenit mai ieftine, fiind produse \u00een serie, \u015fi mai accesibile, \u00een acela\u015fi timp mai u\u015for de m\u00e2nuit f\u0103r\u0103 un antrenament special \u00eendelungat.<\/span><\/p>\nOdat\u0103 cu constituirea Rom\u00e2niei la 1859 \u015fi reformelor militare, aceast\u0103 \u0163ar\u0103 a \u00eenceput s\u0103 conteze militar, fapt care a f\u0103cut ca preten\u0163iile ruse\u015fti s\u0103 devin\u0103 din ce \u00een ce mai dificil de realizat, cum a fost \u00een 1878, c\u00e2nd ru\u015fii, drept mul\u0163umire pentru ajutorul dat la Plevna de cei 40000 de rom\u00e2ni ne-au amenin\u0163at cu desfiin\u0163area armatei, iar Carol I le-a r\u0103spuns c\u0103 \u201eo armat\u0103 care s-a acoperit de glorie la Plevna poate fi zdrobit\u0103 \u00een b\u0103t\u0103lie, dar niciodat\u0103 desfiin\u0163at\u0103\u201d, dar preten\u0163iile de anexare din partea ru\u015filor nu au \u00eencetat. Ne-am descurcat \u015fi ne-am b\u0103tut bine at\u00e2t timp c\u00e2t armatele \u015fi tacticile militare au fost de mas\u0103, ca \u015fi \u00een r\u0103zboaiele mondiale. Dar ce ne facem ast\u0103zi, c\u00e2nd asist\u0103m din nou la o profesionalizare extrem\u0103 a armamentului \u015fi for\u0163elor militare, de neimaginat cu dou\u0103zeci de ani \u00een urm\u0103. Azi nu se poate s\u0103 c\u00e2\u015ftigi o b\u0103t\u0103lie f\u0103r\u0103 armament adecvat, dec\u00e2t cu excep\u0163ia notabil\u0103 c\u00e2nd adversarul este mai prost echipat dec\u00e2t tine. Iar dac\u0103 ne uit\u0103m \u00een jur, nu avem parte de acest caz fericit.<\/span><\/p>\nDou\u0103sprezece invazii ruse\u015fti au \u00eendurat rom\u00e2nii \u00eencep\u00e2nd cu 1711 \u015fi sf\u00e2r\u015find cu retragerea Armatei Ro\u015fii din 1958, adic\u0103 una la dou\u0103zeci de ani. Unele ar fi putut fi, dac\u0103 nu evitate, atunci atenuate, dac\u0103 rom\u00e2nii ar fi avut un atu puternic care se nume\u015fte putere militar\u0103. Nu ar fi fost suficient, la nivelul secolului XVIII, s\u0103 zicem, dar existen\u0163a unei puteri armate gata de lupt\u0103, ar fi c\u00e2nt\u0103rit greu la negocierile dintre marile puteri peste capul nostru. Acest lucru s-a v\u0103zut mai t\u00e2rziu, \u00een a doua jum\u0103tate a secolului XIX \u015fi \u00een prima jum\u0103tate a secolului XX. \u015ei dac\u0103 ast\u0103zi nu dorim s\u0103 fim victime cum am fost \u00een trecut, mai ales \u00een contextul \u00een care ne afl\u0103m, al unui nou cutremur geopolitic, avem nevoie de credibilitate, iar credibilitatea \u00een rela\u0163iile interna\u0163ionale se bazeaz\u0103 pe ceva \u00een spatele declara\u0163iilor, iar acest ceva se nume\u015fte pur \u015fi simplu for\u0163\u0103, economic\u0103 sau politic\u0103, iar \u00een cea mai brut\u0103 manifestare a sa se nume\u015fte simplu for\u0163\u0103 militar\u0103.<\/span>Bibliografie:<\/strong><\/span>Ion Nistor, Istoria Basarabiei, editura Cartea Moldoveneasc\u0103, Chi\u015fin\u0103u, 1991<\/span> Nicolae I. Arn\u0103utu, Dou\u0103sprezece invazii ruse\u015fti \u00een Rom\u00e2nia, Bucure\u015fti, 1996<\/span>Anton Crihan, Drepturile rom\u00e2nilor asupra Basarabiei dup\u0103 unele surse ruse\u015fti,editura Eminescu, 1995<\/span>\u015etefan Ciobanu, Unirea Basarbiei, Editura Alfa, Ia\u015fi, 2001<\/span>Pantelimon Halipa, Anatolie Moraru – Testament pentru urma\u015fi, Editura Hyperion, Chi\u015fin\u0103u, 1991<\/span>Vasile Harea, Basarabia pe drumul unirii, editura Eminescu, 1995<\/span>Alexandru Boldur, Imperialismul sovietic \u015fi Rom\u00e2nia, Editura Militar\u0103, Bucure\u015fti, 2000<\/span>Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei, edi\u0163ia a doua, Editura Victor Frunz\u0103, Bucure\u015fti, 1992<\/span><\/p>\nReferences<\/span><\/p>\n\n\n^<\/a><\/sup><\/small> <\/a>Noul cutremur geopolitic (cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/span><\/p>\n<\/li>\n\n^<\/a><\/sup><\/small> <\/a>Rom\u00e2nii care l-au oprit pe Napoleon (cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/span><\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n <\/pre>\nArticolul original<\/a><\/strong><\/span><\/pre>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Anul acesta se \u00eemplinesc dou\u0103 sute de ani de la anexarea Basarabiei de c\u0103tre imperiul \u0163arist. Este important, \u00een acest context, s\u0103 ne aplec\u0103m mai…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":910,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[434,433,126,38],"class_list":["post-912","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","tag-anexata","tag-basarabia","tag-istorie","tag-rusia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/912","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=912"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/912\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7115,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/912\/revisions\/7115"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/910"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=912"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=912"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=912"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/02\/basarabia.jpg\"){kind=link}
Anul acesta se \u00eemplinesc dou\u0103 sute de ani de la anexarea Basarabiei de c\u0103tre imperiul \u0163arist. Este important, \u00een acest context, s\u0103 ne aplec\u0103m mai mult asupra acestei provincii rom\u00e2ne\u015fti \u00eenstr\u0103inate, rec\u0103p\u0103tate \u015fi din nou pierdute, care nici ast\u0103zi \u00eenc\u0103 nu \u015fi-a g\u0103sit calea \u015fi drumul, care \u00eenc\u0103 b\u00e2jb\u00e2ie \u015fi ezit\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 direc\u0163ii diametral opuse ce i se deschid, spre est \u015fi spre vest. Dar pentru asta este necesar s\u0103 vedem cum s-a f\u0103cut aceast\u0103 anexare a Basarabiei de c\u0103tre Rusia la 1812.<\/span><\/p>\n R\u0103zboaiele ruso-turce<\/b><\/span><\/p>\n \u00cen drumul lor expansionist spre Constantinopol, era inevitabil ca ru\u015fii s\u0103 nu se loveasc\u0103 la gurile Dun\u0103rii de rom\u00e2ni. Visul lor secular, de a ocupa Constantinopolele justific\u00e2nd denumirea care \u015fi-a luat-o \u00eenc\u0103 din secolul XVI, de a treia Rom\u0103, se traducea printr-o continu\u0103 \u015fi sus\u0163inut\u0103 expansiune pe toate direc\u0163iile, cu prec\u0103dere pe \u0163\u0103rmurile M\u0103rii Negre, pentru a ajunge la centrul imperial st\u0103p\u00e2nit de turci dup\u0103 1453, iar calea principal\u0103 era prin nordul \u015fi vestul M\u0103rii Negre spre Peninsula Balcanic\u0103.<\/span><\/p>\n Dup\u0103 b\u0103t\u0103lia de la r\u00e2ul Kalka, 1223, Rusia intr\u0103 timp de un sfert de mileniu sub domina\u0163ia t\u0103tar\u0103, dar dup\u0103 ie\u015firea de sub aceast\u0103 domina\u0163ie apetitul de cuceriri nu a putut fi oprit. Astfel, primele contacte cu Moldova au avut loc \u00een timpul lui \u015etefan cel Mare, care s-a \u00eencuscrit cu \u0163arul Ivan al III-lea, fiica sa Ileana c\u0103s\u0103torindu-se cu fiul Ivan la 1483. Dar anul urm\u0103tor, c\u00e2nd \u015etefan cel Mare solicit\u0103 ajutor rusesc pentru recucerirea Chiliei \u015fi Cet\u0103\u0163ii Albe, \u0163arul \u00eel refuz\u0103. Dup\u0103 mai bine de dou\u0103 sute de ani, timp \u00een care ru\u015fii \u00ee\u015fi continu\u0103 expansiunea neobosit\u0103 \u00een toate direc\u0163iile, interesul lor fa\u0163\u0103 de Moldova devine de prim rang. \u0162arul Petru I, modernizatorul Rusiei, \u00eel \u00eenvinge pe regele sudez Carol XII la Poltava (1709) \u015fi ob\u0163ine accesul la Marea Baltic\u0103. Carol XII se refugiaz\u0103 la Tughina, sub protec\u0163ia turcilor, la acea vreme \u015fi Tighina, ca \u015fi toate cet\u0103\u0163ile de la Nistru, mai pu\u0163in Hotin \u015fi Soroca, erau raiale turce\u015fti, pentru a \u0163ine sub ascultare domnii moldoveni. Vorbim aici de Ismail, Chilia, Cetatea Alb\u0103 \u015fi teritoriul Bugeacului, unde fuseser\u0103 stabili\u0163i t\u0103tarii, dar care vor fi str\u0103muta\u0163i \u00een Crimeea \u00eentre 1792 \u015fi 1812, c\u00e2nd nu mai existau t\u0103tari deloc \u00een Bugeac. Alian\u0163a dintre Cantemir \u015fi Petru I, la care Constantin Br\u00e2ncoveanu nu s-a raliat, a avut drept rezultat \u00eenfr\u00e2ngerea dezastruoas\u0103 de la St\u0103nile\u015fti, pe Prut, \u00een iunie 1711. \u0162arul a fost nevoit s\u0103 semneze o pace grea, a trebuit s\u0103 evacueze Moldova pe care armatele sale au tratat-o ca pe o \u0163ar\u0103 cucerit\u0103 (cronicarul Nicolae Costin men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 la banchetul dat cu ocazia semn\u0103rii tratatului \u00eentre Cantemir \u015fi \u0163arul Petru, nici un boier nu a r\u0103mas nejefuit de moscali). \u0162arul mai trebuia s\u0103 renun\u0163e la st\u0103p\u00e2nirea cazacilor care reveneau sub ascultarea sultanului, s\u0103 d\u0103r\u00e2me zidurile cet\u0103\u0163ilor care le ridicase la hotarul cu teritoriile st\u0103p\u00e2nite de turci \u015fi s\u0103 restituie cetatea Oceakov. Cantemir, cu curtea sa \u015fi boierii s\u0103i, a fost nevoit s\u0103 plece \u00een exil \u00een Rusia unde \u015fi-a sf\u00e2r\u015fit zilele. Ion Neculce, unul dintre cei mai mari cronicari moldoveni, a reu\u015fit s\u0103 revin\u0103 \u00een Moldova \u00een 1713. Una din consecin\u0163ele primei invazii ruse\u015fti pe teritoriile rom\u00e2ne, cea de la 1711, a fost faptul c\u0103 turcii au transformat \u015fi Hotinul cu \u00eemprejurimile sale \u00een raia, teritoriu militar pus sub autoritatea direct\u0103 a unui pa\u015f\u0103. De asemenea, sunt impuse domniile fanariote p\u00e2n\u0103 la 1821.<\/span><\/p>\n \u00cenfr\u00e2ngerea de la St\u0103nile\u015fti nu a st\u0103vilit elanurile expansioniste ale Rusiei, ba dimpotriv\u0103. O mare piedic\u0103 \u00een calea ru\u015filor erau cazacii, care se uneau c\u00e2nd cu ru\u015fii, c\u00e2nd cu turcii. Aceast\u0103 piedic\u0103 este rezolvat\u0103 pe moment de \u00eemp\u0103r\u0103teasa Ana care \u00eei aduce sub ascultare la 1734. Cum e cu istoriografia oficial\u0103 a ru\u015filor, \u00een 1953 s-a serbat cu mare fast \u00eemplinirea a trei sute de ani de la unirea ru\u015filor cu ucrainenii, prilej cu care Hrusciov, el \u00eensu\u015fi ucrainean, a d\u0103ruit Crimeea Ucrainei, c\u00e2nd de fapt vedem c\u0103 ucrainenii, \u00een spe\u0163\u0103 cazacii, oscilau cum puteau \u00eentre ru\u015fi \u015fi turci. La fel, ultima ecranizare a lui Taras Bulba abund\u0103 de patriotardisme vechi \u015fi ieftine, cazaci care mureau \u00een lupt\u0103 cu polonezii \u00een secolul XVII, dar consola\u0163i la g\u00e2ndul c\u0103 Rusia (!) va fi odat\u0103 o mare putere.<\/span><\/p>\n La 1718, austriecii, care cuceriser\u0103 Ardealul \u00een 1699, cuceresc Banatul \u015fi Oltenia, r\u0103mase sub st\u0103p\u00e2nirea lor prin pacea de la Passarovitz, \u00eentre Turcia, Austria \u015fi Vene\u0163ia. \u00cen martie 1736, armatele ruse de sub comanda feldmare\u015falului Munich ocup\u0103 Azovul, Turcia declar\u0103 r\u0103zboi Rusiei. Ru\u015fii merg din victorie \u00een victorie, recuceresc Oceakovul \u015fi generalul rus Lascy invadeaz\u0103 Crimeea. La 9 ianuarie 1737 Austria \u015fi Rusia \u00eencheie un tratat secret de alian\u0163\u0103 ofensiv\u0103 contra Turciei. Austria \u00ee\u015fi ofer\u0103 medierea \u00een r\u0103zboi \u015fi turcii, ne\u015ftiind de tratat, accept\u0103. Sus\u0163inu\u0163i de austrieci, ru\u015fii pretind cedarea Kubanului, a Crimeei \u015fi a Basarabiei, recunoa\u015fterea Moldovei \u015fi Valahiei ca principate autonome sub suzeranitate ruseasc\u0103, dar negocierile e\u015fueaz\u0103, astfel, Austria declar\u0103 \u015fi ea r\u0103zboi Turciei la 6 iunie 1737. Austriecii sunt \u00eenfr\u00e2n\u0163i la Belgrad, dar ru\u015fii intr\u0103 \u00een Moldova \u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103 b\u0103t\u0103lia de la St\u0103nce\u015fti (31 august) \u015fi o alt\u0103 armat\u0103 cucere\u015fte Hotinul (28 august), Ia\u015fi (13 septembrie), ru\u015fii coboar\u0103 \u015fi p\u0103trund \u00een Valahia p\u00e2n\u0103 la C\u00e2mpina. Ei o declar\u0103 pe \u0163arina Ana drept Doamn\u0103 a Moldovei. Izgonirea turcilor din raialele ocupate era cea mai fierbinte dorin\u0163\u0103 a moldovenilor, a\u015fa c\u0103 ru\u015fii au fost primi\u0163i ca \u015fi eliberatori. Aceast\u0103 atitudine se va schimba rapid, \u00een urma s\u0103lb\u0103ticiei cu care se comportau ocupan\u0163ii, chiar \u015fi boierii rom\u00e2ni \u00ee\u015fi pierdur\u0103 \u00eencrederea \u00een Rusia. \u00cenfr\u00e2ngerea austriecilor, care au fost nevoi\u0163i s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Oltenia dup\u0103 o ocupa\u0163ie de dou\u0103zeci de ani, s-a r\u0103sfr\u00e2nt \u015fi asupra ru\u015filor, amenin\u0163a\u0163i de eliberarea trupelor turce\u015fti angajate contra austriecilor. Astfel, ei sunt nevoi\u0163i s\u0103 evacueze Moldova \u015fi s\u0103 restituie turcilor Hotinul \u015fi Oceakovul, \u00een 1739.<\/span><\/p>\n Odat\u0103 cu acest r\u0103zboi, rom\u00e2nii au \u00een\u0163eles la ce se pot a\u015ftepta din partea ru\u015filor, dar au \u00een\u0163eles \u015fi puterile occidentale apetitul de cuceriri al \u0163arilor, care \u00eencercau s\u0103 profite de sl\u0103biciunea Turciei. Astfel, la 30 septembrie 1768, izbucne\u015fte un nou r\u0103zboi \u00eentre Turcia \u015fi Rusia. Turcii merg din e\u015fec \u00een e\u015fec, astfel c\u0103 la 1770 sunt complet ocupate \u0163\u0103rile rom\u00e2ne, ru\u015fii f\u0103c\u00e2nd preg\u0103tiri pentru anexarea lor total\u0103 al Rusia. Boierii rom\u00e2ni erau \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een tabere, unii doreau s\u0103 scape de turci, al\u0163ii intuiau c\u0103 vor \u00eenlocui o suzeranitate cu un jug. Dar victoriile ruse\u015fti \u00eei \u00eengrijorau pe austrieci, de teama pr\u0103bu\u015firii imperiului otoman f\u0103r\u0103 a putea trage foloase maxime, Iosif al II-lea, fiul Mariei Tereza, pune bazele unei \u00een\u0163elegeri cu Frederic al II-lea al Prusiei, a c\u0103rei victim\u0103 va fi Polonia. Austria \u015fi Fran\u0163a se opuneau categoric anex\u0103rii principatelor rom\u00e2ne. Prin presiunile regelui Prusiei, Frederic al II-lea, asupra \u0163arinei Ecaterina a II-a, \u00een care amenin\u0163a direct cu r\u0103zboiul al\u0103turi de austrieci, principatele rom\u00e2ne sunt salvate de la anexiunea ruseasc\u0103 sau de la independen\u0163a de sub protec\u0163ia ruseasc\u0103, \u00een schimb Polonia este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103, iar Crimeea devine independent\u0103.<\/span><\/p>\n Crimeea \u00ee\u015fi va pl\u0103ti scump scurta ei perioad\u0103 de independen\u0163\u0103, prin asta vedem ce soart\u0103 le era h\u0103r\u0103zit\u0103 \u0163\u0103rilor rom\u00e2ne dac\u0103 deveneau \u015fi ele independente sub protec\u0163ie ruseasc\u0103, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu Crimeea. Ru\u015fii au continuat s\u0103 a\u0163\u00e2\u0163e luptele interne dintre t\u0103tarii din Crimeea, cei proru\u015fi \u015fi proturci. \u015eaghin Ghirai, aderentul politicii ruse, se refugie la Taganrog \u015fi ceru ajutorul \u0163arinei Ecaterina a II-a. Aceasta \u00ee\u015fi trimise armata care lini\u015fti lucrurile \u015fi proclam\u0103 unirea ei cu Rusia (1782). Favoritul \u0163arinei, mare\u015falul Potemkin, cel care era destinat \u00een planurile \u0163arinei s\u0103 devin\u0103 conduc\u0103torul unui stat dac sub obl\u0103duirea Rusiei a organizat o vizit\u0103 a \u0163arinei \u00een noua provincie \u015fi de aici provine expresia \u201esatele lui Potemkin\u201d, referitoare la dezinformare. \u00cen drumul alaiului imperial, Potemkin ridica sate din carton \u015fi placaj care erau populate cu ru\u015fi \u00een costume populare care o aclamau pe \u0163arin\u0103 \u015fi \u00eei mul\u0163umeau pentru c\u0103 i-a sc\u0103pat de turci. Dup\u0103 trecerea alaiului, acestea erau desf\u0103cute \u015fi transportate mai departe. A\u015fa a fost ocupat\u0103 Crimeea, unde nu existau deloc ru\u015fi ci doar t\u0103tari, dar \u0163arina era convins\u0103 c\u0103 a eliberat o provincie plin\u0103 de etnici ru\u015fi. Polonia a pierdut o seam\u0103 de teritorii \u00een favoarea celor trei, Austria, Prusia \u015fi Rusia. \u015etergerea ei de pe hart\u0103 va fi definitivat\u0103 \u00een 1792 \u015fi 1795. S-a ref\u0103cut abia \u00een 1918, pentru a fi \u015ftears\u0103 din nou \u00een 1939, \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00eentre Germania \u015fi URSS, p\u00e2n\u0103 \u00een 1945, c\u00e2nd teritoriul ei va fi mutat la vest, o parte dintre provinciile sale fiind \u015fi acum \u00een componen\u0163a Ucrainei. De\u015fi au sc\u0103pat de anexiune, Moldova a pierdut \u00een urma acestor modific\u0103ri Bucovina, la 1775, cedat\u0103 Austriei pentru a face leg\u0103tura \u00eentre Transilvania \u015fi Gali\u0163ia, noua provincie smuls\u0103 de la polonezi. Aceast\u0103 provincie atunci a primit denumirea de Bucovina, de la bucovine, sau codrii de fag care se \u00eentindeau de la Cern\u0103u\u0163i p\u00e2n\u0103 la Hotin.<\/span><\/p>\n Chestiunea anex\u0103rii principatelor rom\u00e2ne doar a fost am\u00e2nat\u0103 de c\u0103tre Rusia, nu a renun\u0163at la ea. Pentru a-\u015fi c\u00e2\u015ftiga bun\u0103voin\u0163a Austriei, Ecaterina a II-a a venit cu noi propuneri de \u00eemp\u0103r\u0163ire a Imperiului Otoman, scriindu-i \u00een 1782 lui Iosif al II-lea. Ea propunea egalitate perfect\u0103 \u00eentre ac\u0163iunile lor \u015fi existen\u0163a unui stat \u00eentre ele, ca zon\u0103 tampon, statul dac ref\u0103cut. Este de la sine \u00een\u0163eles ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat cu acest stat odat\u0103 cu dispari\u0163ia imperiului otoman, ar fi devenit subiect de \u00eemp\u0103r\u0163eal\u0103 \u00eentre Austria \u015fi Rusia, r\u0103ma\u015fi singuri, sau obiect de confruntare \u00eentre ei. Pe tronul Bizan\u0163ului ar fi urmat s\u0103 urce marele duce Constantin Pavlovici. Austria era \u00een principiu de acord, fix\u00e2ndu-\u015fi zonele de interes \u00een peninsula balcanic\u0103 \u015fi Marea Adriatic\u0103, precum \u015fi Hotinul, dar \u015fi Oltenia. Dar se \u00eendoia de viabilitatea pe moment a acestui plan, \u0163in\u00e2nd cont de interesele celorlalte puteri.<\/span><\/p>\n Anexarea Crimeei \u015fi cererea de c\u0103tre Rusia a Georgiei de la Turcia a f\u0103cut ca imperiul otoman s\u0103 declare r\u0103zboi Rusiei \u00een 1787. Din nou Moldova \u015fi Valahia vor fi invadate \u015fi devastate. Cancelariile occidentale au \u00eenceput s\u0103 se agite \u015fi din nou principatele rom\u00e2ne au sc\u0103pat de anexiune datorit\u0103 interven\u0163iei Prusiei, dar \u015fi a Angliei \u015fi Olandei. Dar Rusia ob\u0163ine Edisanul teritoriul de la Bug la Nistru (pacea de la Ia\u015fi, 1792), un an mai t\u00e2rziu ob\u0163ine \u015fi Podolia (la nord de Edisan). Austriecii ob\u0163in prin pacea de la \u015ei\u015ftov Or\u015fova \u015fi ratificarea anex\u0103rii Bucovinei.<\/span><\/p>\n \u00cen 1792, ru\u015fii au ajuns la Nistru \u015fi de atunci rom\u00e2nii nu au mai avut lini\u015fte.<\/span><\/p>\n R\u0103zboiul de la 1806 \u2013 1812<\/b><\/span><\/p>\n C\u00e2\u0163iva ani a fost lini\u015fte, ursul \u00ee\u015fi devora prada, dar apetitul lui a crescut cu fiecare bucat\u0103 de p\u0103m\u00e2nt \u00eenghi\u0163it\u0103. Dar alte evenimente se petrec pe continent care distrag aten\u0163ia tuturor. Revolu\u0163ia francez\u0103 de la 1789, urmat\u0103 de executarea regelui Ludovic al XVI-lea (1793), era v\u0103zut\u0103 ca o amenin\u0163are de c\u0103tre toate capetele \u00eencoronate ale Europei prin posibilitatea de contagiune. Iar venirea la conducerea Fran\u0163ei a lui Napoleon Bonaparte va zgudui lumea din temelii.<\/span><\/p>\n La 1806, Rusia era dup\u0103 o serie de \u00eenfr\u00e2ngeri contra armatelor lui Napoleon, cea mai ustur\u0103toare fiind cea de la Austeriltz (2 decembrie 1805), numit\u0103 \u015fi b\u0103t\u0103lia celor trei \u00eemp\u0103ra\u0163i, unde \u00eemp\u0103ratul Napoleon a zdrobit armatele ruso-austriece conduse de \u00eemp\u0103ratul Francisc al II-lea al Austriei \u015fi de \u00eemp\u0103ratul Alexandru I al Rusiei. La 23 decembrie 1805, Napoleon \u00eencheie un tratat de alian\u0163\u0103 cu Turcia pentru a \u0163ine Rusia ocupat\u0103. Ambasadorul francez la Istambul, generalul Horace Sebastiani, \u00een vara lui 1806, este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 demonstreze turcilor c\u0103 cei doi domnitori ai principatelor rom\u00e2ne, Alexandru Moruzzi \u015fi Constantin Ipsilanti, simpatizeaz\u0103 cu ru\u015fii \u015fi furnizeaz\u0103 sprijin mi\u015fc\u0103rilor revolu\u0163ionare din Balcani. La 24 august 1806, domnul Valahiei Constantin Ipsilanti este destituit printr-un firman \u015fi \u00eenlocuit cu Alexandru \u015eu\u0163u. Ru\u015fii amenin\u0163\u0103 cu r\u0103zboiul, turcii revin \u015fi-l reinstaleaz\u0103 pe Ipsilanti pentru a evita conflictul, dar turcii deja trec Nistrul sub comanda generalului Michelson, ocup\u00e2nd Ia\u015fiul la 29 noiembrie 1806. Cet\u0103\u0163ile turce\u015fti au fost cucerite, iar p\u00e2n\u0103 la 24 august 1807 sunt din nou ocupate \u00een \u00eentregime principatele rom\u00e2ne. Opera\u0163iunile militare se suspend\u0103 temporar prin armisti\u0163iul de la Slobozia.<\/span><\/p>\n Noua ocupa\u0163ie ruseasc\u0103 a fost mult mai grea dec\u00e2t oricare dintre cele turce\u015fti. Generalul Kutuzov, care l-a \u00eenlocuit pe Michelson dup\u0103 sinuciderea acestuia, s-a gr\u0103bit s\u0103 proclame cele dou\u0103 principate drept gubernii ruse\u015fti. O m\u0103rturie contemporan\u0103: \u201eNu se poate spune prin cuvinte cum se poart\u0103 trupele cu locuitorii \u0163\u0103rii, prad\u0103 a\u015fa de cumplit, \u00eenc\u00e2t nimeni nu mai e sigur pe averea lui.\u201d La orice gest de \u00eempotrivire, oricine era executat. Chiar i s-a cerut de c\u0103tre ru\u015fi Divanului s\u0103 caute un c\u0103l\u0103u care s\u0103 duc\u0103 la \u00eendeplinire pedepsele cu moartea. C\u0103l\u0103tori occidentali \u00een acea vreme prin Moldava \u015fi Valahia le-au asemuit cu \u201eun de\u015fert\u201d. C\u00e2nd i s-a atras aten\u0163ia lui Kutuzov asupra faptului c\u0103 \u0163\u0103ranilor li s-a luat tot \u015fi c\u0103 nu le-a mai r\u0103mas nimic, guvernatorul rus a r\u0103spuns c\u0103 le-au r\u0103mas \u201eochii ca s\u0103 poat\u0103 pl\u00e2nge\u201d.<\/span><\/p>\n Chestiunea principatelor dun\u0103rene devine periferic\u0103 \u00een urma muta\u0163iilor politice \u015fi negocierilor din Europa. Situa\u0163ia politic\u0103 se schimba cu repeziciune, ru\u015fii sunt b\u0103tu\u0163i din nou de Napoleon la Friedland \u00een iunie 1807. Principalul adversar r\u0103m\u00e2ne pentru Fran\u0163a lui Napoleon Anglia, asupra c\u0103reia inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 instaureze o blocad\u0103 continental\u0103, dup\u0103 ce aceasta r\u0103m\u0103sese st\u0103p\u00e2na m\u0103rilor \u00een urma victoriilor amiralului Nelson la Abukir (1799) \u015fi Trafalgar (1805). Pentru ca blocada s\u0103 fie efectiv\u0103, Napoleon avea nevoie \u015fi de concursul ru\u015filor, cei ce furnizau Angliei materii prime \u015fi importau produse de lux. Astfel are loc \u00een\u0163elegerea de la Tilsit (7 iulie 1807) \u00eentre Napoleon \u015fi \u0163arul Alexandru, prin care este recunoscut\u0103 hegemonia francez\u0103 \u00een vestul Europei \u00een schimbul libert\u0103\u0163ii de ac\u0163iune ruse\u015fti \u00een Suedia \u015fi Turcia. Principatele trebuiau evacuate de ru\u015fi, dar turcii nu le puteau ocupa p\u00e2n\u0103 la \u00eencheierea p\u0103cii, dar mai exista \u015fi un protocol secret, conform c\u0103ruia dac\u0103 Turcia nu \u00eencheia pace \u00een trei luni, ambele puteri urmau s\u0103 porneasc\u0103 la r\u0103zboi contra Turciei \u015fi s\u0103-\u015fi \u00eempart\u0103 prada. La fel se \u00een\u0163elesese Rusia \u015fi cu Austria, \u00eene\u0163elegere reiterat\u0103 la 1804. Dar, ca de obicei, cum o face \u015fi \u00een prezent \u00een cazul Transnistriei, Rusia nu s-a retras din principate invoc\u00e2nd diferite pretexte.<\/span><\/p>\n De asemenea, prin acordul de la Tilsit, Alexandru se angaja s\u0103 medieze \u00eentre Anglia \u015fi Napoleon, pe c\u00e2nd acesta din urm\u0103 se angaja s\u0103 medieze \u00eentre ru\u015fi \u015fi turci. Dar s\u0103tul de lipsa de rezultate a negocierilor cu Anglia, Napoleon trimite \u0163arului faimoasa scrisoare din 2 februarie 1808 \u00een care \u00eei propunea \u00eemp\u0103r\u0163irea lumii \u00eentre Fran\u0163a \u015fi Rusia. \u201eNoi nu trebuie s\u0103 ne ciocnim, lumea e prea mare. Eu nu voi insista ca d\u00e2nsul (\u0163arul) s\u0103 evacueze Moldova \u015fi Valahia. S\u0103 nu insiste nici el ca eu s\u0103 evacuez Prusia\u201d, scria Napoleon. Mai erau propuneri pentru o expedi\u0163ie militar\u0103 \u00een India \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163irea Turciei \u00eentre cei doi. \u00cencep tratativele \u00eentre ministrul de externe rus, Rumian\u0163ev \u015fi ambasadorul francez Caulaincourt. Fran\u0163a ar urma s\u0103 primeasc\u0103 Silezia pentru compensarea \u00eenghi\u0163irii Moldovei \u015fi Valahiei de c\u0103tre ru\u015fi. Alexandru mai cerea pentru el, \u00een afara principatelor rom\u00e2ne, Bulgaria, poate Serbia, Constantinopolele, Bosforul \u015fi Dardanelele, consim\u0163ind ca Fran\u0163a s\u0103-\u015fi anexeze Morea, Egiptul, Albania, poate Siria \u015fi o parte din Bosnia.<\/span><\/p>\n \u201eGrand Project\u201d, Marele Plan, cum este cunoscut\u0103 \u00een literatur\u0103 istoric\u0103 francez\u0103 aceast\u0103 scrisoare, nu putea fi \u00eendeplinit\u0103 pe deplin, cel pu\u0163in \u00een acele condi\u0163ii. Se pare c\u0103 scopul ei era m\u0103gulirea lui Alexandru, deoarece \u00een acela\u015fi timp Napoleon c\u0103uta s\u0103 ridice contra Rusiei ve\u015fnica sa rival\u0103 \u00een regiune, Austria, atr\u0103g\u00e2ndu-i aten\u0163ia asupra primejdiei moscovite \u015fi socotind preten\u0163iile austriece asupra v\u0103ii Dun\u0103rii, inclusiv asupra principatelor, drept fire\u015fti. Fran\u0163a promitea s\u0103 nu admit\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163irea Turciei, sau dac\u0103 era nevoie, s\u0103 cheme Austria la aceast\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163ire ca prim\u0103 interesat\u0103.<\/span><\/p>\n \u00cenfr\u00e2ngerea lui Napoleon \u00een Spania l-a f\u0103cut din nou s\u0103 caute o \u00een\u0163elegere cu \u00eemp\u0103ratul Rusiei. \u00cen septembrie 1808 are loc o \u00eent\u00e2lnire urmat\u0103 de un tratat secret la Erfurt. Napoleon consimte \u00eencorporarea \u00een Rusia a Finlandei, Moldovei \u015fi Valahiei, \u00een schimb Rusia recuno\u015ftea pe fratele lui Napoleon pe tronul Spaniei. Fran\u0163a se angaja la ajutor militar numai dac\u0103 \u00een r\u0103zboiul ruso-turc ar fi intervenit Austria sau o alt\u0103 putere. La r\u00e2ndul s\u0103u, Rusia ar fi trebuit s\u0103 intervin\u0103 \u00een cazul unui r\u0103zboi franco-austriac. De data asta atmosfera nu mai era la fel de sincer\u0103, fiecare dorea s\u0103 c\u00e2\u015ftige timp, am\u00e2n\u00e2nd r\u0103fuiala inevitabil\u0103, pentru ca s\u0103 se ocupe de problemele lui presante: Napoleon \u00een Spania, Alexandru \u00een principatele dun\u0103rene \u015fi cu Turcia. Dar r\u0103zboiul stagna, deoarece ru\u015fii \u00ee\u015fi retr\u0103seser\u0103 o parte din trupe pentru a le folosi \u00een r\u0103zboiul cu Suedia, iar turcii trebuiau s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unei noi revolte a ienicerilor, cei care de o vreme puneau \u015fi r\u0103sturnau sultanii din Constantinopol. Sub impresia Erfurtului, Turcia se apropie de Anglia. La 15 aprilie 1810 ru\u015fii notificar\u0103 \u00eencorporarea \u0163\u0103rilor rom\u00e2ne \u00een imperiul lor. \u00cen cazul \u00een care anexiunea ar fi reu\u015fit, principele Prozorovski avea gata \u015fi un proiect de divizare a lor \u00een patru gubernii: Basarabia, restul Moldovei, Muntenia \u015fi Oltenia.<\/span><\/p>\n Contele Nicolae Kamenski al II-lea trece la comanda armatei ruse de la Dun\u0103re, \u015fi lui i-au fost date instruc\u0163iuni de c\u0103tre \u0163ar privitoare la anexarea Moldovei \u015fi Munteniei, independen\u0163a Serbiei \u015fi o desp\u0103gubire de r\u0103zboi din partea Turciei de 20 milioane pia\u015ftri. Kamenski propune cedarea Olteniei c\u0103tre Austria \u00een schimbul Bucovinei, dar curtea de la Viena respinge ideea.<\/span><\/p>\n Prietenia ruso-francez\u0103 de la Erfurt \u00eencepuse s\u0103 sc\u00e2r\u0163\u00e2ie, ne\u00een\u0163elegerile au \u00eenceput s\u0103 se accentueze. \u0162arului i se imputa nerespectarea sistemului continental, lui Napoleon i se imputa anexarea ora\u015felor Hansei \u015fi a statului Oldenburg. Anul 1811 s-a scurs \u00een preg\u0103tirile militare ale ambelor p\u0103r\u0163i, at\u00e2t Rusia, c\u00e2t \u015fi Fran\u0163a au \u00een\u0163eles c\u0103 confruntarea era inevitabil\u0103.<\/span><\/p>\n R\u0103pirea Basarabiei <\/b><\/span><\/p>\n \u00cen condi\u0163iile date, trebuia gr\u0103bit\u0103 pacea cu Turcia, pentru ca ru\u015fii s\u0103 aib\u0103 m\u00e2n\u0103 liber\u0103 \u00eempotriva francezilor. La 19 aprilie 1811 locul lui Kamenski este luat de Kutuzov, care se gr\u0103be\u015fte s\u0103 for\u0163eze o decizie pe plan militar, pentru a-i sili pe turci s\u0103 accepte pacea propus\u0103 de \u0163ar. Kutuzov rupe armisti\u0163iul \u015fi generalul Markov trece Dun\u0103rea prin surprindere \u00een apropiere de Giurgiu lu\u00e2nd tab\u0103ra turceasc\u0103 pe nepreg\u0103tite. Turcii aveau un efectiv de 40000 de solda\u0163i, o parte trecuser\u0103 Dun\u0103rea \u015fi intraser\u0103 \u00een Muntenia, dar prin manevra lui Kutuzov au fost t\u0103ia\u0163i \u00een dou\u0103, jum\u0103tate din armat\u0103 fiind distrus\u0103. A fost cea mai cumplit\u0103 \u00eenfr\u00e2ngere a turcilor din acest r\u0103zboi, marele vizir Ahmed reu\u015find s\u0103 scape cu fuga la Rusciuk (14 octombrie 1811). Marele vizir a st\u0103ruit dup\u0103 aceasta la reluarea tratativelor \u015fi \u00eencheierea rapid\u0103 a p\u0103cii, scopul ru\u015filor, de fapt.<\/span><\/p>\n Tratativele au \u00eenceput la Giurgiu, la \u00eenceputul lui noiembrie. Din partea ru\u015filor erau Italinski, Sabaniev \u015fi Fonton, dragomanul ambasadei ruse\u015fti din Istambul, iar din partea turcilor Selim, Hamid \u015fi Galip, av\u00e2nd drept t\u0103lmaci pe Dumitrache Moruzzi, care era socotit de unii drept \u00een\u0163eles cu Kutuzov. Rusia a cerut cedarea ambelor principate, dar turcii au refuzat, nu erau deloc dispu\u015fi s\u0103 renun\u0163e la gr\u00e2narele imperiului \u015fi la bazele lor de opera\u0163ii contra Austriei \u015fi Rusiei. Ru\u015fii, care erau gr\u0103bi\u0163i din cauza inten\u0163iilor tot mai clare ale lui Napoleon de a porni o campanie \u00eempotriva lor, au l\u0103sat s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 s-ar mul\u0163umi numai cu Moldova, \u00een cel mai r\u0103u caz cu linia Siretului. Generalul Langeron merse la Rusciuk pentru a-i comunica marelui vizir Ahmed aceast\u0103 ultim\u0103 cerere.<\/span><\/p>\n \u00centre timp, \u00eemputernicitul francez la Constantinopole, la Tour-Mauborg, \u00eencerca s\u0103-l conving\u0103 pe sultan c\u0103 \u00een cur\u00e2nd Fran\u0163a va porni la r\u0103zboi contra Rusiei \u015fi c\u0103 Napoleon va restaura regatul Poloniei, desfiin\u0163at \u00een \u00eentregime la 1795. \u00cen cazul provinciilor cedate c\u0103tre Rusia, ele vor fi recucerite \u015fi date Poloniei, care se va \u00eentinde p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103re. Aceste sugestii l-au f\u0103cut pe sultan s\u0103 fie mai \u00eend\u0103r\u0103tnic \u00een ced\u0103rile contra Rusiei, de\u015fi era \u00eenv\u0103\u0163at cu duplicitatea tuturor puterilor.<\/span><\/p>\n Negocierile au trecut prin trei stadii. \u00cen noiembrie 1811, turcii erau dispu\u015fi s\u0103 cedeze Basarabia p\u00e2n\u0103 la Prut, mai pu\u0163in partea de sud, cu cet\u0103\u0163ile Chilia, Ismail \u015fi Cetatea Alb\u0103. \u00cen martie 1812 erau dispu\u015fi s\u0103 cedeze Cetatea Alb\u0103, pentru ca \u00een aprilie s\u0103 renun\u0163e \u015fi la restul. \u0162arul Alexandru I era gr\u0103bit, dorea \u00eencheierea p\u0103cii c\u00e2t mai repede. \u00cen acest sens \u00eel \u00eentreba pe Kutuzov printr-o scrisoare dac\u0103 el considera c\u0103 era suficient pentru lichidarea afacerii s\u0103 cear\u0103 doar Moldova p\u00e2n\u0103 la Siret, urm\u00e2nd a pretinde desp\u0103gubiri de 20 de milioane de pia\u015ftri pentru evacuarea restului din principatele rom\u00e2ne. Mai t\u00e2rziu, tot printr-o scrisoare, \u00een martie 1812, \u0163arul permite lui Kutuzov, \u00een nevoie extrem\u0103, s\u0103 \u00eencheie pacea mul\u0163umindu-se cu hotarul pe Prut p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103re, dar cu condi\u0163ia \u00eencheierii unei alian\u0163e ruso-turce contra lui Napoleon. \u0162arul se gr\u0103bea, amenin\u0163area lui Napoleon era tot mai pregnant\u0103.<\/span><\/p>\n Este interesant de \u015ftiut despre negocierile dintre generalul Longeron \u015fi marele vizir Ahmed de la Rusciuk. Referitor la cererea ru\u015filor a Moldovei p\u00e2n\u0103 la Siret, vizirul a r\u0103spuns c\u0103 \u201eeste ru\u015finos ca ru\u015fii, care st\u0103p\u00e2nesc un sfert din glob, s\u0103 se certe pentru o f\u00e2\u015fie de p\u0103m\u00e2nt (\u00eentre Prut \u015fi Siret) care nici nu le este folositoare\u201d. La insisten\u0163ele solului rusesc, marele vizir Ahmed a zis: \u201eV\u0103 dau Prutul, nimic mai mult, Prutul sau r\u0103zboiul, am jertfit grozav de mult p\u00e2n\u0103 acum, Ismailul singur v\u0103 pl\u0103te\u015fte r\u0103zboiul \u015fi mai ave\u0163i patru cet\u0103\u0163i (Chilia, Cetatea Alb\u0103, Tighina \u015fi Hotin) \u015fi o str\u0103lucit\u0103 provincie, Bugeacul, \u00eempreun\u0103 cu \u0163inuturile Greceni, Codru, L\u0103pu\u015fna, Orhei, Soroca, \u015fi p\u0103r\u0163ile transprutene din \u0163inuturile Ia\u015fi \u015fi C\u00e2rlig\u0103tura\u201d<\/i>. Vestea a fost surprinz\u0103toare pentru ru\u015fi, care poate nu se a\u015fteptau la asemenea concesii teritoriale. Propunerea a fost trimis\u0103 c\u0103tre sultan \u015fi c\u0103tre \u0163ar, iar negocierile s-au mutat de la Giurgiu la Bucure\u015fti \u00een decembrie 1811.<\/span><\/p>\n Avizul sultanului, cum spuneam \u00een discu\u0163ia despre cele trei faze de negociere, era s\u0103 nu se cedeze sudul Basarabiei \u015fi gurile Dun\u0103rii cu cet\u0103\u0163ile Ismail \u015fi Chilia. Turcii a\u015fteptau un semn de la Napoleon, semn care nu mai venea, pe c\u00e2nd ru\u015fii presau \u00een continuare, a\u015ftept\u00e2nd atacul lui Napoleon care \u00een ochii lor devenise inevitabil. Era o curs\u0103 contra cronometru. \u00cen acest context, pentru a-i for\u0163a pe turci, Kutuzov redeschise ostilit\u0103\u0163ile militare, atac\u00e2nd. Speria\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 vreun semn de la Napoleon, turcii au semnat cedarea Moldovei p\u00e2n\u0103 la Prut, a Basarabiei, la 16 mai 1812.<\/span><\/p>\n Ca o parantez\u0103, \u00eenaintea \u00eencheierii p\u0103cii, \u0163arul Alexandru \u015fi-a pierdut r\u0103bdarea \u015fi l-a trimis pe amiralul Cigeagov s\u0103-l \u00eenlocuiasc\u0103 pe Kutuzov, maqi ales c\u0103 ajunseser\u0103 p\u00e2n\u0103 la el \u015fi pl\u00e2ngerile moldovenilor referitoare la abuzurile armatei ruse\u015fti, la care Kutuzov a r\u0103spuns c\u0103 \u201erom\u00e2nii mai au ochii ca s\u0103 pl\u00e2ng\u0103\u201d. Cigeacov considera achizi\u0163iile teritoriale pentru Rusia la acel moment neoportune, \u0163inta lui fiind o alian\u0163\u0103 cu Turcia, pe care Kutuzov o considera o chestiune de mai mic\u0103 \u00eensemn\u0103tate. Dar Kutuzov, prevenit de Rumian\u0163ev referitor la sosirea lui Cigeacov, a gr\u0103bit \u00eencheierea p\u0103cii inclusiv prin mijloace militare. C\u00e2nd Cigeacov a ajuns la Bucure\u015fti, era deja prea t\u00e2rziu, pacea se \u00eencheiase cu cedarea Basarabiei. Cigeacov face un raport nefavorabil fa\u0163\u0103 de Kutuzov, insist\u00e2nd c\u0103 acesta pierduse alian\u0163a cu Turcia contra lui Napoleon, pe c\u00e2nd el propunea un plan de atac al armatei ruse (dac\u0103 s-ar fi f\u0103cut alian\u0163a cu Turcia) pe teritoriul imperiului otoman spre Italia \u015fi Iliria, care l-ar fi obligat pe Napoleon s\u0103 rup\u0103 o parte din trupele sale destinate atacului \u00eempotriva Rusiei. Planul era oarecum fantezist, dar totu\u015fi Kutuzov a intrat \u00een dizgra\u0163ie p\u00e2n\u0103 ce capacit\u0103\u0163ile sale militare au fost din nou necesare imperiului \u0163arist \u00een timpul r\u0103zboiului cu Napoleon.<\/span><\/p>\n Turcia \u015fi-a dat seama c\u0103 a gre\u015fit la scurt timp dup\u0103 \u00eencheierea p\u0103cii. Ca de obicei, gre\u015felile diploma\u0163iei au fost pl\u0103tite de al\u0163ii, dragomanul Dumitrache Moruzi a fost f\u0103cut \u0163ap isp\u0103\u015fitor \u015fi condamnat la moarte. C\u0103 a fost sau nu v\u00e2ndut ru\u015filor, este alt\u0103 poveste, dar vina cea mare o poart\u0103 diploma\u0163ia turceasc\u0103 care a gre\u015fit fundamental \u015fi nu a \u00een\u0163eles situa\u0163ia politic\u0103 pe continent, ulterior s-a dovedit c\u0103 ru\u015fii ar fi fost dispu\u015fi s\u0103 renun\u0163e la tot doar ca s\u0103 aib\u0103 pace \u00een zon\u0103 pentru a-i putea face atacului inevitabil al lui Napoleon care s-a \u015fi produs la scurt\u0103 vreme.<\/span><\/p>\n P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, asta a fost povestea r\u0103pirii Basarabiei la 1812. Boierii moldoveni au protestat \u00een zadar c\u0103tre Poarta otoman\u0103, men\u0163ion\u00e2nd c\u0103 au pierdut prin aceast\u0103 cedare mai mult de jum\u0103tate din veniturile \u0163\u0103rii, din care pl\u0103teau \u015fi tributul c\u0103tre Constantinopol. Dar la momentul ced\u0103rii, Moldova nu avea domn, acesta, Scarlat Vod\u0103 Calimach, fiind izgonit de ru\u015fi \u00een momentul \u00een care ocupaser\u0103 Moldova. Dup\u0103 retragerea lor din partea de vest, de la dreapta Prutului, acesta a revenit \u015fi a protesta \u00eempreun\u0103 cu boierii, men\u0163ion\u00e2nd c\u0103 Poarta nu era \u00een drept s\u0103 cedeze teritorii care f\u0103ceau parte din Moldova, deoarece oc\u00e2rmuirea lor era \u00een seama domnului \u015fi a divanului de la Ia\u015fi. Poarta otoman\u0103 nu avea nici un drept s\u0103 le cedeze f\u0103r\u0103 ca domnul \u015fi boierii s\u0103 nu fi fost asculta\u0163i, a\u015fa spuneau vechile capitula\u0163iuni cu Poarta care nu au fost niciodat\u0103 abrogate. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, cedarea Basarabiei s-a f\u0103cut ilegal fa\u0163\u0103 de toate legile \u015fi tratatele existente \u00eentre Moldova \u015fi Imperiul Otoman. Dar lucrurile au r\u0103mas a\u015fa cum le \u015ftim \u00een ziua de ast\u0103zi.<\/span><\/p>\n Concluzii<\/b><\/span><\/p>\n Trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem \u015fi s\u0103 ne \u00eemp\u0103c\u0103m cu acest lucru, cedarea Basarabiei nu s-a f\u0103cut de c\u0103tre dragomanul Dumitrache Moruzi, ci de c\u0103tre diploma\u0163ia imperiului otoman, care nu avea niciun drept s\u0103 o fac\u0103, dar a f\u0103cut-o \u00eenc\u0103lc\u00e2nd toate tratatele cu Moldova. C\u0103 Moruzi era \u00een\u0163eles cu ru\u015fii sau nu, nu are prea mare importan\u0163\u0103, oricum el a pl\u0103tit cu via\u0163a. R\u0103pirea Basarabiei a fost un rezultat al unei rea\u015fez\u0103ri \u00een urma unui cutremur geopolitic major ce a urmat revolu\u0163iei franceze din 1789 urmat\u0103 de dictatura lui Napoleon. Acest lucru se vede clar din negocierile intense asupra noii \u00eemp\u0103r\u0163iri a Europei din aceast\u0103 perioad\u0103. Problema este c\u0103 \u015fi acum travers\u0103m un cutremur geopolitic (vezi <\/a>Noul cutremur geopolitic[1]<\/sup><\/small><\/a>).<\/span><\/p>\n Un alt aspect important, condamnarea la moarte a dragomanului Moruzi a fost doar ideea de a g\u0103si un \u0163ap isp\u0103\u015fitor pentru performan\u0163ele slabe ale diploma\u0163iei turce\u015fti, care nu a v\u0103zut semnele clare privitoare la graba ru\u015filor de a \u00eencheia pacea \u00een contextul preg\u0103tirilor lui Napoleon pentru campania din Rusia. O t\u0103r\u0103g\u0103nare tipic oriental\u0103 \u015fi o minim\u0103 rezisten\u0163\u0103 armat\u0103 ar fi putut decide soarta Basarabiei la acel moment. Dar \u00een momentul \u00een care marele vizir Ahmed a f\u0103cut propunerea cu linia Prutului, ru\u015fii nu au mai l\u0103sat prada din m\u00e2n\u0103. Dar turcii s-ar fi putut suci \u015fi reveni, a\u015fa cum au mai f\u0103cut-o de multe ori, mai ales c\u0103 timpul curgea \u00een favoarea lor.<\/span><\/p>\n Realitatea, dup\u0103 cum am consemnat, este c\u0103 ru\u015fii au ob\u0163inut \u00een final mai mult dec\u00e2t au sperat. La \u00eencheierea p\u0103cii de la 16 mai 1812, s-a ordonat ca \u00een toate bisericile ruse\u015fti s\u0103 se aduc\u0103 laud\u0103 lui Dumnezeu c\u0103 Rusia a terminat r\u0103zboiul cu o pace glorioas\u0103 \u015fi cu o nou\u0103 l\u0103rgire a hotarelor sale \u015fi c\u0103 \u00een sf\u00e2r\u015fit a reu\u015fit s\u0103 extind\u0103 st\u0103p\u00e2nirea ruseasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103re.<\/span><\/p>\n P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, se vede c\u0103 aceasta este o caracteristic\u0103 constant\u0103 a diploma\u0163iei ruse\u015fti, fie c\u0103 vorbim de cea \u0163arist\u0103, comunist\u0103 sau postcomunist\u0103. Face cereri maximale, bate cu pumnul \u00een mas\u0103, \u00een speran\u0163a c\u0103 va ob\u0163ine m\u0103car o parte din aceste cereri, iar faptul c\u0103 ei cedeaz\u0103 de la aceste cereri maximale pare o victorie pentru ceilal\u0163i, care se gr\u0103besc s\u0103 o proclame ca atare. \u00cen fond, astfel ru\u015fii ob\u0163in mult mai mult dec\u00e2t \u015fi-au propus \u015fi mult mai mult dec\u00e2t ar fi putut spera vreodat\u0103. Ne amintim cum au cerut \u00een 1940 Basarabia \u015fi Bucovina, de\u015fi aceasta din urm\u0103 nu intra \u00een anexele secrete ale pactului Molotov-Ribbentrop. Hitler a fost surprins, dar tot au ob\u0163inut jum\u0103tate din Bucovina, plus \u0163inutul Her\u0163a \u00eenglobat \u015fi el de linia groas\u0103 trasat\u0103 de Molotov pe hart\u0103. Un alt exemplu, mai recent, \u00een 1997, la prima l\u0103rgire a NATO de la c\u0103derea comunismului, c\u00e2nd au fost acceptate \u00een NATO Polonia, Cehia \u015fi Ungaria, cu opt ani \u00een urm\u0103 aflate \u00een sfera de influen\u0163\u0103 rus\u0103. Rusia a f\u0103cut un asemenea circ \u015fi scandal, de\u015fi nu avea cum s\u0103 se opun\u0103 acestei extinderi, nu avea p\u00e2rghii \u015fi mijloace s\u0103 o fac\u0103 chiar dac\u0103 ar fi dorit. \u015ei a ob\u0163inut \u00een schimb, pe l\u00e2ng\u0103 altele, pentru \u00eendulcirea pastilei, accesul \u00een G7, care a devenit G8, clubul primelor state industrializate din lume, de\u015fi economic nu avea cum s\u0103 se prezinte nici m\u0103car la u\u015f\u0103. Are rol de decizie printre cei mari economic, de\u015fi un an mai t\u00e2rziu, \u00een 1998, Rusia a fost grav afectat\u0103 de o criz\u0103 economic\u0103 proprie. La fel, ast\u0103zi Rusia face un circ enorm referitor la scutul antirachet\u0103, de\u015fi nu are argumente \u015fi nu i se poate opune, dar o face tot \u00een speran\u0163a de a ob\u0163ine concesii maxime la care nici nu visa cu un an \u00eenainte.<\/span><\/p>\n Alt\u0103 problem\u0103 esen\u0163ial\u0103, \u00een acea perioad\u0103, nu numai Basarabia a fost pe muchie de cu\u0163it, ci principatele rom\u00e2ne \u00een \u00eentregime. Erau total ocupate de c\u0103tre ru\u015fi, iar ace\u015ftia au cerut anexarea lor la imperiul \u0163arist, la fel cum au f\u0103cut-o p\u00e2n\u0103 atunci \u00een timpul ocupa\u0163iilor din 1736-1739, din 1768 sau 1787. mai t\u00e2rziu, \u00ee\u015fi vor re\u00eennoi preten\u0163iile \u00een timpul ocupa\u0163iilor din 1828-1834, \u00een 1848 sau 1853. Dar, din fericire pentru noi, marile puteri au intervenit pentru st\u0103vilirea expansiunii neobosite a Rusiei \u015fi s-au opus, cum a f\u0103cut Prusia \u00een secolul XVIII. Doar dac\u0103 ne uit\u0103m la \u00een\u0163elegerea de la Tilsit, \u00eentre \u0163arul Rusiei \u015fi Napoleon, \u015fi facem un exerci\u0163iu de imagina\u0163ie, \u00een cazul \u00een care Anglia ar fi fost \u00eenvins\u0103, principatele rom\u00e2ne ar fi fost anexate \u00een \u00eentregime, pentru ca ele s\u0103 repete soarta Finlandei \u015fi a Poloniei. F\u0103r\u0103 existen\u0163a unui stat rom\u00e2n \u00een ascensiune \u00een a doua jum\u0103tate a secolul XIX, este greu de imaginat soarta Transilvaniei la \u00eenceputul secolului XX. Presiunea rus\u0103 a continuat \u015fi \u00een secolul XIX, dar marile puteri au domolit apeten\u0163a ru\u015filor \u015fi chiar au intervenit militar, \u00een r\u0103zboiul din Crimeea (1853-1856) pentru a o st\u0103vili. O consecin\u0163\u0103 a reg\u00e2ndirii geopolitice a regiunii a fost \u015fi unirea de la 1859, puterile occidentale devenind interesate \u00een apari\u0163ia unui bloc care ar putea st\u0103vili presiunea ruseasc\u0103 c\u0103tre peninsula balcanic\u0103, iar rezultatul a fost crearea statului rom\u00e2n. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00een acea perioad\u0103, am fost victima \u00een\u0163elegerilor \u00eentre marile puteri ale momentului, unele dintre ele, cu tot cu influen\u0163a lor, fiind deja disp\u0103rute \u00een negura istoriei.<\/span><\/p>\n R\u0103pirea Basarabiei a fost o tragedie, dar putea fi \u015fi mai r\u0103u, puteau disp\u0103rea atunci \u00eentreaga Moldov\u0103, ca \u015fi Muntenia. dar cum s-a putut \u00eent\u00e2mpla una ca asta, unde erau rom\u00e2nii care se b\u0103teau de la egal la egal cu marile imperii ale timpului \u00een perioada medieval\u0103? R\u0103spunsul nu este greu de aflat. Rom\u00e2nii au lungi tradi\u0163ii militare, sunt buni lupt\u0103tori, a\u015fa cum au dovedit-o de nenum\u0103rate ori. Dar fa\u0163\u0103 de perioada medieval\u0103, c\u00e2nd domnitorii rom\u00e2ni ridicau 30000 de lupt\u0103tori \u00een fiecare dintre cele trei \u0163\u0103ri rom\u00e2ne (mai mult dec\u00e2t puteau ridica toate landurile germane), mai t\u00e2rziu au ap\u0103rut armele de foc individuale, care au schimbat modul de ducere a r\u0103zboiului. Foarte scumpe \u015fi greu de manevrat, era nevoie de un antrenament \u00eendelungat pentru o bun\u0103 folosire a lor, ceea ce lupt\u0103torii rom\u00e2ni nu o puteau face, ei fiind \u00een majoritate \u0163\u0103rani a c\u0103ror principal\u0103 activitate era munca c\u00e2mpului. La nevoie, ei l\u0103sau plugul \u015fi luau sabia, fiind instrui\u0163i \u00een scurte antrenamente cum s\u0103 se lupte. Iar tiparul luptelor medievale \u00een estul Europei, corp la corp \u00een cadrul maselor largi de trupe, \u00eei favoriza contra acelora\u015fi tipuri de lupt\u0103tori, trebuie men\u0163ionat c\u0103 acei cavaleri \u00eenz\u0103ua\u0163i reprezentau o minoritate capabil\u0103 s\u0103 lupte \u00een duel unul la unul, dar \u00een confrunt\u0103rile de pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 contra unor mase masive de infanterie nu erau eficien\u0163i, dup\u0103 cum s-a v\u0103zut la Nicopole \u00een 1396. Eficien\u0163a militar\u0103 a armatelor rom\u00e2ne\u015fti a sc\u0103zut din lipsa mijloacelor militare ale momentului, artilerie, archebuze \u015fi celelalte, astfel c\u0103 \u00een secolul XVIII, \u0163\u0103rile rom\u00e2ne erau \u00eentr-o stare de vasalitate total\u0103 \u015fi la discre\u0163ia capriciilor marilor puteri, ajung\u00e2nd astfel mas\u0103 de schimb \u00een cadrul negocierilor. Totu\u015fi, lupt\u0103torii rom\u00e2ni au f\u0103cut mare carier\u0103 \u00een serviciul altor puteri care i-a \u00eenzestrat cu arme pe m\u0103sur\u0103, \u00een secolul XVIII erau peste 5000 de rom\u00e2ni \u00een armata \u0163arist\u0103, av\u00e2nd unit\u0103\u0163i proprii, iar \u00een armata austriac\u0103 regimentele gr\u0103nicere\u015fti rom\u00e2ne\u015fti au \u00eenscris pagini de glorie (vezi <\/a>Rom\u00e2nii care l-au oprit pe Napoleon[2]<\/sup><\/small><\/a>). Chiar \u015fi \u00een timpul acelor vremuri, rom\u00e2nii s-au b\u0103tut cu curaj, dar au trebuit s\u0103 o fac\u0103 al\u0103turi de o parte sau alta, ca s\u0103 men\u0163ion\u0103m doar b\u0103t\u0103lia de la Pite\u015fti (18 octombrie 1737) contra austriecilor unde rom\u00e2nii sub conducerea lui Ioan Nicolae Mavrocordat (fratele domnitorului fanariot Constantin Mavrocordat) zdrobesc avangarda austriecilor compus\u0103 din 5000 de husari unguri \u015fi 300 germani, sau de la Pasul Buz\u0103ului din mai 1788, victorie rom\u00e2neasc\u0103 contra prin\u0163ului austriac Friederich Josias von saxa Coburg. Dar \u00een timp armele moderne au devenit mai ieftine, fiind produse \u00een serie, \u015fi mai accesibile, \u00een acela\u015fi timp mai u\u015for de m\u00e2nuit f\u0103r\u0103 un antrenament special \u00eendelungat.<\/span><\/p>\n Odat\u0103 cu constituirea Rom\u00e2niei la 1859 \u015fi reformelor militare, aceast\u0103 \u0163ar\u0103 a \u00eenceput s\u0103 conteze militar, fapt care a f\u0103cut ca preten\u0163iile ruse\u015fti s\u0103 devin\u0103 din ce \u00een ce mai dificil de realizat, cum a fost \u00een 1878, c\u00e2nd ru\u015fii, drept mul\u0163umire pentru ajutorul dat la Plevna de cei 40000 de rom\u00e2ni ne-au amenin\u0163at cu desfiin\u0163area armatei, iar Carol I le-a r\u0103spuns c\u0103 \u201eo armat\u0103 care s-a acoperit de glorie la Plevna poate fi zdrobit\u0103 \u00een b\u0103t\u0103lie, dar niciodat\u0103 desfiin\u0163at\u0103\u201d, dar preten\u0163iile de anexare din partea ru\u015filor nu au \u00eencetat. Ne-am descurcat \u015fi ne-am b\u0103tut bine at\u00e2t timp c\u00e2t armatele \u015fi tacticile militare au fost de mas\u0103, ca \u015fi \u00een r\u0103zboaiele mondiale. Dar ce ne facem ast\u0103zi, c\u00e2nd asist\u0103m din nou la o profesionalizare extrem\u0103 a armamentului \u015fi for\u0163elor militare, de neimaginat cu dou\u0103zeci de ani \u00een urm\u0103. Azi nu se poate s\u0103 c\u00e2\u015ftigi o b\u0103t\u0103lie f\u0103r\u0103 armament adecvat, dec\u00e2t cu excep\u0163ia notabil\u0103 c\u00e2nd adversarul este mai prost echipat dec\u00e2t tine. Iar dac\u0103 ne uit\u0103m \u00een jur, nu avem parte de acest caz fericit.<\/span><\/p>\n Dou\u0103sprezece invazii ruse\u015fti au \u00eendurat rom\u00e2nii \u00eencep\u00e2nd cu 1711 \u015fi sf\u00e2r\u015find cu retragerea Armatei Ro\u015fii din 1958, adic\u0103 una la dou\u0103zeci de ani. Unele ar fi putut fi, dac\u0103 nu evitate, atunci atenuate, dac\u0103 rom\u00e2nii ar fi avut un atu puternic care se nume\u015fte putere militar\u0103. Nu ar fi fost suficient, la nivelul secolului XVIII, s\u0103 zicem, dar existen\u0163a unei puteri armate gata de lupt\u0103, ar fi c\u00e2nt\u0103rit greu la negocierile dintre marile puteri peste capul nostru. Acest lucru s-a v\u0103zut mai t\u00e2rziu, \u00een a doua jum\u0103tate a secolului XIX \u015fi \u00een prima jum\u0103tate a secolului XX. \u015ei dac\u0103 ast\u0103zi nu dorim s\u0103 fim victime cum am fost \u00een trecut, mai ales \u00een contextul \u00een care ne afl\u0103m, al unui nou cutremur geopolitic, avem nevoie de credibilitate, iar credibilitatea \u00een rela\u0163iile interna\u0163ionale se bazeaz\u0103 pe ceva \u00een spatele declara\u0163iilor, iar acest ceva se nume\u015fte pur \u015fi simplu for\u0163\u0103, economic\u0103 sau politic\u0103, iar \u00een cea mai brut\u0103 manifestare a sa se nume\u015fte simplu for\u0163\u0103 militar\u0103.<\/span>Bibliografie:<\/strong><\/span> References<\/span><\/p>\n ^<\/a><\/sup><\/small> <\/a>Noul cutremur geopolitic (cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/span><\/p>\n<\/li>\n ^<\/a><\/sup><\/small> <\/a>Rom\u00e2nii care l-au oprit pe Napoleon (cristiannegrea.blogspot.com)<\/small><\/span><\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n Anul acesta se \u00eemplinesc dou\u0103 sute de ani de la anexarea Basarabiei de c\u0103tre imperiul \u0163arist. Este important, \u00een acest context, s\u0103 ne aplec\u0103m mai…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":910,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[434,433,126,38],"class_list":["post-912","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","tag-anexata","tag-basarabia","tag-istorie","tag-rusia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/912","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=912"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/912\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7115,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/912\/revisions\/7115"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/910"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=912"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=912"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=912"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
Ion Nistor, Istoria Basarabiei, editura Cartea Moldoveneasc\u0103, Chi\u015fin\u0103u, 1991<\/span>
Nicolae I. Arn\u0103utu, Dou\u0103sprezece invazii ruse\u015fti \u00een Rom\u00e2nia, Bucure\u015fti, 1996<\/span>
Anton Crihan, Drepturile rom\u00e2nilor asupra Basarabiei dup\u0103 unele surse ruse\u015fti,editura Eminescu, 1995<\/span>
\u015etefan Ciobanu, Unirea Basarbiei, Editura Alfa, Ia\u015fi, 2001<\/span>
Pantelimon Halipa, Anatolie Moraru – Testament pentru urma\u015fi, Editura Hyperion, Chi\u015fin\u0103u, 1991<\/span>
Vasile Harea, Basarabia pe drumul unirii, editura Eminescu, 1995<\/span>
Alexandru Boldur, Imperialismul sovietic \u015fi Rom\u00e2nia, Editura Militar\u0103, Bucure\u015fti, 2000<\/span>
Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei, edi\u0163ia a doua, Editura Victor Frunz\u0103, Bucure\u015fti, 1992<\/span><\/p>\n\n
<\/pre>\n
Articolul original<\/a><\/strong><\/span><\/pre>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"