Faced with a massive debt crisis and defections from his coalition in Parliament, Prime Minister Silvio Berlusconi \u2014 the most dominant political figure in Rome since Benito Mussolini \u2014 tendered his resignation last week.<\/em><\/p>\n\u015ei, dup\u0103 ce a dat de sol cu politicul italian, autorul continu\u0103 cu italianul de r\u00e2nd:<\/p>\n
Yet Italy\u2019s problems go deeper than Berlusconi\u2019s poor political performance and his notorious peccadilloes: Their roots lie in the country\u2019s fragile sense of a national identity in whose founding myths few Italians now believe.<\/p>\n
Autorul acestui articol \u00ee\u0219i motiveaz\u0103 aceast\u0103 concluzie pe slaba con\u0219tin\u021b\u0103 na\u021bional\u0103 care caracterizeaz\u0103 poporul italian,dac\u0103 \u00eei putem spune astfel.<\/p>\n
Slaba con\u0219tin\u021b\u0103 na\u021bional\u0103 are at\u00e2t cauze istorice profunde, cum ar fi divizarea lumii italiene medievale compus\u0103 din mici state cu interese divergente sau chiar rivale \u00eentre ele, influen\u021bele externe asupra acestei lumi care au fost at\u00e2t (geo)politice ale marilor puteri din diverse perioade istorice dar \u0219i culturale din partea civiliza\u021biilor arab\u0103 \u00een sud \u0219i s\u0103 spunem germanic\u0103 \u00een nord. Toate acestea au avut darul de a crea la nivelul imaginarului colectiv un sentiment de apartenen\u021b\u0103 a italianului mai degrab\u0103 la provincia \u00een care locuie\u0219te sau din care provine, dec\u00e2t apartenen\u021ba la Italia sau la a fi italian \u0219i pe care procesul de unificare structurat pe interesele Piemontului \u00een secolul XIX nu \u00eel putea anula o dat\u0103 cu unificarea administrativ\u0103.<\/p>\n
\u015ei \u00eenc\u0103 un citat simpatic, din acela\u015fi articol luat \u00een vizor:<\/p>\n
Italy\u2019s hasty and heavy-handed 19th-century unification, followed in the 20th century by fascism and defeat in World War II, left the country bereft of a sense of nationhood. This might not have mattered if the post-fascist state had been more successful, not just as the overseer of the economy but as an entity with which its citizens could identify and rely on. Yet for the last 60 years, the Italian Republic has failed to provide functioning government, tackle corruption, safeguard the environment, or even protect its citizens from the oppression and violence of the Mafia, the Camorra, and the other criminal gangs. Now, despite the country\u2019s intrinsic strengths, the Republic has shown itself incapable of running the economy.<\/em><\/p>\nAcest\u0103 stare de fapt are \u0219i alte cauze nu la fel de ad\u00e2nci, iar aceasta poate fi explicat\u0103 ca o expresie a debusol\u0103rii poporului italian care \u00een ultimul secol a avut mari probleme \u00een a-\u0219i g\u0103si echilibrul \u0219i care s-a refugiat fie \u00een fascismul lui Mussolini, fie \u00een partide comuniste sau demagogice care au condus la o grav\u0103 instabilitate politic\u0103 de lung\u0103 durat\u0103 \u00een Italia post-belic\u0103 sau, mai nou, \u00een lideri politici de teapa lui Berlusconi.<\/p>\n
Dac\u0103 regiunea de nord a Italiei face parte din cea mai prosper\u0103 zon\u0103 economic\u0103 a Europei la paritate cu Germania, Peninsula Scandinav\u0103, Benelux, Austria, Elve\u021bia, Fran\u021ba sau Marea Britanie, \u00een sud PIB-ul pe cap de locuitor este cu 50% mai mic, cea ce genereaz\u0103 o mul\u021bime de probleme \u00een special bugetare \u00een care bogata \u0219i prospera Italie din nord trebuie s\u0103 subven\u021bioneze jum\u0103tatea de sud a Italiei prin grevarea de resurse financiare de la prima la a doua.<\/p>\n
Lucru care inevitabil duce la frustr\u0103ri de ambele p\u0103r\u021bi de genul \u201enoi muncim \u0219i voi lenevi\u021bi\u201d sau \u201evoi o duce\u021bi bine,noi murim de foame\u201d \u0219i, ca \u00eentr-un cerc vicios, problemele astea ajung s\u0103 fie speculate politic de diverse personaje sau forma\u021biuni mai mult mai mai pu\u021bin responsabile care astfel ajung s\u0103 c\u00e2\u0219tige foarte u\u0219or puncte \u00een lupta politic\u0103.<\/p>\n
Ba mai mult toate tensiunile, tendin\u021bele centrifuge, mesajele extremiste sunt poten\u021bate de criza financiar\u0103 din zilele nostre \u0219i de momentul foarte greu prin care Italia trece \u00een acest moment.<\/p>\n
\u015ei totu\u015fi, se duce Italia pe copc\u0103 desf\u0103c\u00e2ndu-se \u00een italii<\/em> mai mici?<\/p>\nTema scind\u0103rii Italiei este una veche, \u015fi foate posibil va continua mult timp de acum \u00eencolo.<\/p>\n
Acum s\u0103 spunem c\u0103 are loc secesiunea \u015fi c\u0103 \u00een loc de o Italie o s\u0103 avem dou\u0103\u2026<\/p>\n
Nu o sa vin\u0103 sf\u00e2r\u0219itul lumii nu o s\u0103 se crape globul p\u0103m\u00e2ntesc, o s\u0103 se agraveze criza financiar\u0103 care la un moment va trece (poate nu \u00eenainte de a mai l\u0103sa niste zeci-sute de milioane de ruina\u021bi \u0219i o mo\u0219tenire grea care o s\u0103 fac\u0103 \u0219i d\u00e2nsa ni\u0219te sute de mii \u2013 milioane de mor\u021bi, oric chiar un WW3\u00a0 dac\u0103 avem noroc<\/em>).<\/p>\n\u00cen fine, lucrurile astea s-au tot \u00eent\u00e2mplat \u00een istorie \u0219i or s\u0103 se tot \u00eent\u00e2mple.<\/p>\n
Lucrul cel mai grav \u00eel reprezint\u0103 poten\u021bialul imprevizibil \u0219i periculos pe care aceast\u0103 destr\u0103mare \u00eel are, pentru c\u0103 aici nu este numai situa\u021bia Italiei, ci a unei mari p\u0103r\u021bi a Europei, \u00een care nu numai Italia este cea aflat\u0103 \u00een pericol de a se destr\u0103ma ci\u00a0 mai \u00eent\u00e2lnim \u0219i alte \u021b\u0103ri: Spania acolo unde \u00een Catalunya exist\u0103 un sentiment separatist destul de activ; \u00een Belgia, jum\u0103tatea batav\u0103 s-ar putea duce c\u0103tre Olanda sau ar c\u0103uta independen\u021b\u0103, iar cea francofon\u0103\u2026 idem; Germania are \u0219i ea probleme ei, \u00eentre sudul catolic \u0219i mai apropiat de Austria, respectiv centrul-nordul protestant cu unele origini slave; Fran\u021ba s-ar putea trezi cu o Corsica rebel\u0103; Marea Britanie ar fi poate cea mai norocoas\u0103\u2026 \u0103\u0219tia sunt obi\u015fnui\u021bi \u2013 au pierdut ei un imperiu ce mai conteaz\u0103 \u021aara Galilor- \u015fi ar trece mai u\u015for peste modificarea h\u0103r\u0163ii\u2026 ; cantoanelor elve\u021biene le-ar putea veni la r\u00e2ndul lor ni\u0219te idei; greu \u00eencercata ex-Iugoslavie o poate lua de la cap\u0103t\u2026 Albania la fel, unde albanezii Ghec \u0219i cei Tosk ar putea descoperi c\u0103 nu prea au at\u00e2tea \u00een comun, poate chiar Rom\u00e2nia s-ar rupe \u00een trei\u2026 Republica Moldova ar fi \u0219i ea \u00een pas cu moda, ca \u0219i Ukraina acolo unde sunt destui care abia a\u0219teapt\u0103 un moment ca \u0103sta, dar nu la fel de mult ca unii \u0219i mai pu\u0219i pe treab\u0103 de prin Rusia care se uit\u0103 cu jind la un viitor unde fiecare s\u0103 fie pre\u0219edinte al Siberiei, care Calif al Daghestanului, ca s\u0103 nu mai spunem de ce se poate \u00eent\u00e2mpla prin America de Nord unde exist\u0103 un Quebec cam francez, o Americ\u0103 republican\u0103 \u00een Texas \u015fi una mai evoluat\u0103 in New York, alta mai pe aici \u0219i pe dincolo iar dac\u0103 \u00eencepem sa ne g\u00e2ndim la ce s-ar ajunge prin Africa, India, China sau Orientul Mijlociu s\u0103 ne fereasc\u0103 sf\u00e2ntul.<\/p>\n
Aten\u0163ie la viitoarele h\u0103r\u0163i!<\/p>\n
– Victor –<\/p>\n