Annely Ute Gabanyi argumenteaz?, bazându-se pe cercet?rile ?i analizele pe care le-a f?cut, c? regimul Ceau?escu nu ar fi vrut s?-?i pl?teasc? datoriile la b?ncile occidentale, a?a cum scriu istoricii români, ci a fost obligat s? o fac?. Astfel, de pild?, FMI i-a propus României în perioada 1982-1983 un acord stand-by prin care datoriile ??rii s? fie re-e?alonate ?i, în schimb, guvernul s? aplice m?suri de austeritate extrem de drastice. Gabanyi explic? mai departe c?, sub presiunea Occidentului, România a fost nevoit? s? dea înapoi banii împrumuta?i în anii ‘70, chiar cu pre?ul înfomet?rii popula?iei. În acest fel, cancelariile vestice mizau pe dou? efecte: recuperarea banilor ?i ie?irea în strad? a românilor umili?i.

 

 

Ce-i lipse?te României pentru a ie?i din starea de periferie în care se afl??
A.U.G.: Pentru a dep??i periferia intern? sau pe cea extern??

Ambele.

A.U.G.: Problema e destul de complex? ?i nu este exclus s? contrariez cu aceast? apreciere. Dup? p?rerea mea, pe plan extern, România a p??it în noua er? de dup? revolu?ia din 1989 lipsit? de capitalul politic pe care Occidentul ar fi putut s?-l acorde României pentru politica sa de autonomie dus? în perioada r?zboiului rece. ?tiu ca se mai vehiculeaz? în anumite cercuri teza conform c?reia opozi?ia României, desigur în limitele posibilului, împotriva hegemoniei sovietice în Comecon ?i în Pactul de la Var?ovia nu ar fi fost real?. Aceste teze de care m-am lovit curent în cadrul cercet?rilor mele de peste 40 de ani au fost contrazise ?i invalidate de documentele ?i studiile publicate dup? 1989. În plus, România a pornit ca cea mai s?rac? rud? din fostul bloc comunist. Era s?rac?, chiar dac? nu avea datorii la fel ca celelalte ??ri comuniste care în 1989 erau în pragul falimentului de stat.

Faptul c? a ie?it din comunism f?r? datorii nu i-a fost de mare folos României.

A.U.G.: Ar fi putut s? fie altfel. Într-o analiz? f?cut? în februarie 1989 de Bogomolov, consilierul lui Gorbaciov, se ar?ta c? acest lucru era în avantajul României, creând precondi?iile pentru ca aceast? ?ar? „a c?rei popula?ie s-a eliberat de valorile socialiste ?i care tradi?ional a fost educat? în spiritul destinului comun cu lumea latin? s? se orienteze definitiv spre Vest”. În aceste condi?ii, sus?ine mai departe Bogomolov, sprijinul material ?i financiar al Occidentului ar putea fi într-adev?r eficient într-o ?ar? care, spune el, posed? resurse economice ?i naturale îndestul?toare. Din p?c?te, sprijinul material ?i financiar consistent al Occidentului a fost dirijat atunci c?tre Polonia, Ungaria ?i mai apoi spre cehoslovaci. De altfel, ?i în privin?a sus?inerii economice de c?tre Occident  exist? interpret?ri diferite.

La ce v? referi?i?

A.U.G.: Se spune curent c? România ar fi vrut cu tot dinadinsul s?-?i repl?teasc? datoriile pe la începutul anilor 1980. Or, de fapt, n-a avut încotro.

Vre?i s? spune?i c? FMI a putut s? oblige regimul Ceau?escu s?-?i achite datoriile înainte ca ele s? fi devenit scadente?

A.U.G.: Nu este vorba de scaden?a datoriilor. Dup? criza polon? din 1980, statul est-european cu imense datorii la b?ncile occidentale, acestea au devenit foarte nervoase, întrebându-se dac? statele comuniste din estul Europei vor fi capabile s?-?i achite datoriile contractate în decursul anilor 1970. În 1981, România avea o datorie de 11,8 miliarde dolari, dar de exemplu aceea?i datorie o avea ?i Ungaria, numai c?, din cauz? c? aceast? ?ar? avea doar jum?tate din popula?ia României, datoria per capita a Ungariei era dubl? fa?? de cea a României. Cu toate acestea, scria atunci un analist al Deutsche Bank, Ungaria a fost salvat? de b?ncile str?ine occidentale, în vreme ce România a fost nevoit? s?-?i achite datoriile pân? la ultimul ban.

De ce?

A.U.G.: Este ?tiut c? ?i deciziile de natur? economic? sunt în esen?? politice. În locul unei aprecieri proprii, v? prezint r?spunsul dat de un oficial american ziaristei austro-americane Susanne Brand­stätter, în filmul ei „?ah Mat. Strategia unei revolu?ii”: „Am vrut s? for??m România s? fac? reforme, care în cele din urm? ar fi scos popula?ia în strad?, sau s? pl?teasc? datoriile, fapt care, în cele din urm?, tot ar fi scos popula?ia în strad?”.

Vre?i s? spune?i c? FMI, prin faptul c? a obligat România s?-?i pl?teasc? datoriile, a for?at de fapt izbucnirea revolu?iei?

A.U.G.: Neîndoielnic, politica de austeritate la care a fost supus? popula?ia României în anii 1980 a fost printre  factorii decisivi care au dus oamenii la disperare ?i, în final, la revolt?.

Crede?i c?, for?ând nota în România, regimul Ceau?escu ar fi putut c?dea înainte de c?derea Zidului Berlinului?

A.U.G.: ?ti?i c? „repeti?ia general?” pentru revolu?ia român? a avut loc în noiembrie 1987. Dar problema pe care o discutam în 1982-1983 era de ce România a refuzat acordul stand-by cu FMI, de încheierea c?ruia depindea ree?alonarea datoriilor ??rii cu b?ncile occidentale particulare. Din studiile efectuate la vremea aceea la Institutul de Cercetare al Europei Libere, studii care se pot consulta la arhiva Universit??ii Central Europene de la Budapesta, reiese clar c? planul propus de c?tre FMI pentru plata datoriilor României prevedea m?suri de austeritate atât de drastice încât a fost refuzat de conducerea de atunci a României, fiind înlocuit cu un program propriu care, de?i mai pu?in sever decât cel preconizat de FMI, a fost responsabil pentru s?r?cia ?i lipsurile pe care le-au îndurat oamenii pân? în 1989.

Dar cum ajunsese România s? aib? acele datorii?

A.U.G.: Datoriile la firme occidentale au fost contractate începând din anii 1960, când România a început s? pun? în practic? propria strategie de dezvoltare economic?, care printre altele urm?rea ?i reducerea dependen?ei de livr?rile de energie ?i materii prime din Uniunea Sovietic?. Aceast? strategie avea trei componente: ob?inerea de petrol din ??ri aflate în lumea a treia cu rezerve de petrol, în schimbul efectu?rii de prospec?iuni, a livr?rii  de instala?ii de foraj ?i a form?rii de speciali?ti în institu?iile de înv???mânt din România; achizi?ionarea de tehnologie avansat? din Occident pentru construc?ia de rafin?rii în România ?i, în cele din urm?, exportul produselor rafinate cu un profit substan?ial pentru România. Dar au ap?rut r?zboiul dintre Iran ?i Irak, apoi criza petrolului ?i, în acest context, România nu a mai fost în stare s?-?i achite datoriile la timp.

Deci România a primit bani din Occident pentru investi?ii, i-a folosit în acest scop, dar „afacerea” în care a investit a c?zut ?i nu a mai putut s? dea banii înapoi.

A.U.G.: Da. În principiu, fiind singura ?ar? din bloc care devenise membr? a FMI înc? în 1972, înfruntând URSS,  România ar fi trebuit s? fie tratat? preferen?ial de aceast? organiza?ie ?i de c?tre b?ncile occidentale.

?i a luat vreodat? bani de la FMI înainte de 1989?

A.U.G.: A luat dou? tran?e ?i pe a treia nu a mai luat-o.

Ce-a f?cut cu banii? Ce sum? a luat?

A.U.G.: Sume relativ mici. Banii mul?i au fost lua?i de la b?ncile private, cu termene scurte de returnare. Potrivit, îns?, documentelor interna?ionale pe care le-am cercetat, România nu a vrut cu tot dinadinsul s? pl?teasc? aceste datorii dintr-o dat?, dup? cum sus?in anali?ti ?i istorici români. Numai c? România a fost pus? la col?, iar poporul român a tras lozul cel mai negru. Într-un fel, acest lucru a avut partea lui bun?, de vreme ce a dus la c?derea regimului.

Nu a fost prea târziu?

A.U.G.: Nu ?tiu dac? a c?zut prea devreme sau prea târziu, dar a c?zut prost: a plecat un regim anti-sovietic pentru ca s? vin? la putere un regim pro-sovietic. Dac? ar fi c?zut ?i  regimul ?i sistemul ar fi fost altceva, dar a?a au ajuns în fruntea ??rii ni?te persoane care pl?nuiau s? men?in? România într-o zon? gri, de influen?? a Uniunii Sovietice.

Pân? când a durat de facto regimul pro-sovietic în România?

A.U.G.: Faza grea a durat pân? la scoaterea generalilor comploti?ti, în frunte cu ministrul Ap?r?rii Nicolae Militaru numit imediat în decembrie 1989, de la posturile lor, în februarie 1990. A doua faz? s-a terminat o dat? cu c?derea URSS, cam prin septembrie 1991, iar faza a treia a ?inut pân? la alegerile din 1996, când, la alegerile parlamentare ?i preziden?iale din acel an, au fost înl?tura?i din CSAT ?i ultimii generali pro-sovietici.

Mai exist? ?i o a patra faz? a regimului pro-sovietic?

A.U.G.: Nu, chiar ?i Ion Iliescu ?i-a dat seama dup? aceea c? ?ara trebuie s? mearg? într-o direc?ie pro-occidental?. Din p?cate, noul pre?edinte Emil Constantinescu nu ?i-a putut onora promisiunea c? va duce România curând pe drumul integr?rii euro/atlantice, România nefiind în 1997 printre acele ??ri foste comuniste alese pentru primul e?alon pentru integrarea în NATO ?i în UE. Abia în urma r?zboiului din Kosovo, când România, dup? spusele pre?edintelui Constantinescu, „s-a comportat ca o ?ar? NATO”, ?ara ?i-a început negocierile de aderare la UE, iar în 2002 a primit und? verde pentru NATO. Deci, în primul deceniu dup? revolu?ie, România, spre deosebire de celelalte state central-europene care au primit sprijin financiar ?i expertiz? din partea UE, a fost l?sat? în deriv?, aici fortificându-se cartelurile economice indigene.

Consolidarea acestor carteluri e o consecin?? a persisten?ei vechiului sistem?

A.U.G.: A fost atât o consecin?? a felului în care s-a f?cut schimbarea în 1989, cât ?i a faptului c? României i-a lipsit o perspectiv? clar? a integr?rii în sfera occidental?.

Spunea?i c? imediat dup? 1980 doar elita pro-sovietic? din România s-a implicat în politica ??rii.

A.U.G.: Aceast? elit? a fost adus? la putere printr-o lovitur? de stat deghizat? în r?scoal? popular?. Oamenii ie?iser? în strad? cerând „Jos comunismul” ?i s-au trezit cu „Jos Ceau?escu”. A fost o mare gre?eal? fiindc? problema nu era doar Ceau?escu, ci comunismul ca sistem.

Totu?i, chiar ?i acum, la 21 de ani de la c?derea lui Ceau?escu, mai mult de jum?tate din români spun c? în comunism era mai bine ?i c? în sine co­munismul era o idee bun?, prost aplicat?. Mai mult chiar, scriitorul Mircea C?rt?rescu este de p?rere c? „sistemul era groaznic, îns? aveam stabilitate ?i fiecare ?tia ce-l a?teapt? în ziua urm?toare”. De ce crede?i c? aceast? nostalgie persist? într-un fel chiar ?i la nivelul elitelor?

A.U.G.: Aceast? nostalgie persist? în toate ??rile foste comuniste, îns? mai ales printre dezavan­taja?ii ?i perdan?ii schimb?rilor economice petrecute de atunci.  Este cel pu?in straniu ca un om cult precum Mircea C?rt?rescu s?-?i m?rturiseasc? nostalgia dup? un tip de stabilitate  cu Securitatea la poart? ?i închisoarea la col?.

CV Anneli Ute Gabanyi , 69 de ani

Urmeaz? cursuri de Filologie si Stiinte politice la universitatile din Cluj, Munchen, Clermont-Ferrand ?i la University of Southern California.

Ob?ine titlul de doctor în filologie de la Universitat der Bundeswehr din Hamburg. În 1963 p?r?se?te Romania, stabilindu-se la Munchen.

Intre 1969 si 1987 este analist principal, apoi director al sec?iei romane de cercetare la Radio Europa Libera, Munchen.

Intre 1988 si 2000 este analist principal la Sudost-Institut, Munchen, apoi analist principal asociat la Departamentul pentru Extinderea U.E. din cadrul Institutului German pentru Probleme Internationale si de Securitate Stiftung Wissenschaft und Politik, Berlin.

Este autoarea volumelor „Partei und Literatur in Rumanien seit 1945.

Untersuchungen zur Gegenwartskunde Sudosteuropas” (1975), „Die unvollendete Revolution. Rumanien zwischen Diktatur und Demokratie” (1990) si „Systemwandel in Rumanien.

Von der Revolution zur Transformation” (1998), aparut si in limba român? in anul 1999 sub titlul „Revolu?ia neterminat?”.

Tags: