In Muntii Orastiei exista o adevarata metropola, intinsa pe 200 de kilometri patrati, care asteapta sa fie scoasa la lumina de arheologi din anii ’90, potrivit adevarul.ro Templele dacice din Muntii Orastiei se numara printre cele mai importante vestigii ale istoriei noastre.
Acum, sunt mai atractive insa pentru cautatorii de comori sau pentru yoghini decat pentru turistii obisnuiti. Sub apasarea timpului, din sanctuarele inaltate de stramosii poporului roman au ramas doar cateva ruine din piatra.
Asemenea orasului interzis Machu Picchu, asezarea cunoscuta sub numele de Sarmizegetusa este inca invaluita in legenda.
In Muntii Orastiei exista o adevarata metropola, intinsa pe 200 de kilometri patrati, care asteapta sa fie scoasa la lumina de arheologi din anii ’90, potrivit adevarul.ro Templele dacice din Muntii Orastiei se numara printre cele mai importante vestigii ale istoriei noastre.
Acum, sunt mai atractive insa pentru cautatorii de comori sau pentru yoghini decat pentru turistii obisnuiti. Sub apasarea timpului, din sanctuarele inaltate de stramosii poporului roman au ramas doar cateva ruine din piatra.
Asemenea orasului interzis Machu Picchu, asezarea cunoscuta sub numele de Sarmizegetusa este inca invaluita in legenda.
Cea mai recenta ipoteza este ca acest loc, despre care am invatat la scoala ca a fost capitala statului dac, este doar o mica parte dintr-un oras urias, de aproape 200 de kilometri patrati.
O asezare cat Bucurestiul de astazi
Povestea incepe in 1993 cand in Romania era demarata o ampla campanie de punere in valoare a cetatilor dacice de la Gradistea si de verificare a informatiilor vehiculate de istorici, potrivit carora aici ar fi existat o metropola comparabila cu marile orase ale lumii antice.
Aceste cercetari, lansate de Ministerul Lucrarilor Publice, Ministerul Culturii si Ministerul Cercetarii, aveau drept scop delimitarea fizica a complexului de fortificatii prin alte metode decat sapaturile arheologice.
Rezultatele, care nu au fost niciodata date publicitatii in mod oficial, sunt uluitoare.
Astfel, fortificatiile nu reprezinta doar cetati disparate, asezate pe culmile muntilor, ci un ansamblu compact, o vasta asezare militaro-civila, cu mai multe nuclee, intinsa pe o suprafata aproape cat Bucurestiul de astazi.
Fiecare terasa avea zid de aparare
Majoritatea vestigiilor sunt inca acoperite de pamant.
Primele declaratii ale persoanelor implicate in aceste studii au fost facute de generalul de divizie Vasile Dragomir, intr-o serie de articole aparute in presa vremii.
Acesta spunea ca descoperirea a fost facuta de armata, care cauta in zonele montane locuri unde puteau fi amenajate unitati militare.
Asa au fost descoperite constructiile scufundate in pamant, dar si incintele subterane care i-au uluit pe cercetatori.
Conform datelor din studiu, resedinta regilor daci era situata pe masivul Sureanu, care coboara catre est, nord si vest in Podisul Transilvaniei, intre raurile Sebes si Strei.
„Fiecare inaltime a acestui munte a fost terasata de jos in sus. Fiecare terasa, care era locuita, era aparata de ziduri proprii. Pe culmi au fost construite una sau mai multe cetati fortificate. S-a mers pana acolo incat fiecare cvartal al unei aglomeratii urbane mai mari era la randul lui aparat de un zid propriu", a scris Dragomir.
Doar 5% este scos la lumina
Faptul ca asezarea dacica pe care o stim nu reprezinta decat o mica parte a metropolei vechi de peste 2.000 de ani este confirmat si de seful sitului arheologic, profesorul dr. Ioan Piso.
„Mai putin de cinci la suta din ceea ce reprezinta Sarmizegetusa Regia a fost decopertat. E nevoie de un proiect amplu pentru dezvaluirea a ceea ce exista aici", a spus Piso. C
ea mai incitanta ipoteza este insa ca metropola din Muntii Orastiei cuprinde si o retea de incinte subterane. In zona numita Vartoape, pe o suprafata de aproximativ patru kilometri patrati, exista 75 de gropi conice, de diferite dimensiuni, unele cu diametre de pana la 70 de metri.
Aparatele au detectat multe incinte paralelipipedice care comunica intre ele precum camerele unei locuinte. Acestea ar fi spatii naturale modificate de mana omului.
De la aceste incinte pleaca mai multe tuneluri catre muntii din apropiere, unele partial prabusite.
Unii cercetatori sunt sceptici
Iosif Ferencz, cercetator stiintific la Muzeul Civilizatiei Daco-Romane, se arata sceptic in privinta acestei ipoteze.
„Cu siguranta la Sarmizegetusa Regia exista fortificatii terasate din vremea dacilor. Ele aveau rol de aparare si erau construite din lemn. Am fost si in acele incinte subterane despre care vorbea generalul Dragomir, dar ele nu sunt altceva decat pesteri care nu au nicio legatura cu tunelurile construite de mana omului. Unele dintre ele sunt prabusite, intr-adevar", spune omul de stiinta.
El adauga ca Sarmizegetusa este cea mai importanta pagina din istoria noastra, dar istoria nu inseamna teorii conspirationiste.
"Cu siguranta la Sarmizegetusa Regia exista fortificatii terasate din vremea dacilor.''
Dacii, yoghinii si braconierii
Pana la rezolvarea enigmei, adeptii Miscarii de Integrare Spirituala in Absolut, fondata de controversatul Gregorian Bivolaru, considera templul dacic din Muntii Orastiei un loc ideal pentru meditatie.
Yoghinii cred ca aici se afla o poarta de comunicare cu o lume paralela.
„In complexul de la Sarmizegetusa, cel mai incarcat loc din punctul de vedere al rezonantei cu taramul Shambala este chiar «Soarele de andezit» sau discul solar. In zona se remarca o incarcare vitala cu totul si cu totul exceptionala, evidentiata si de dimensiunea mult peste medie a arborilor si a vegetatiei din jurul sanctuarului dacic", se arata pe pagina oficiala de internet a MISA.
O bratara dacica, 250.000 de euro
Un lucru cert care se petrece in zona Sarmizegetusa este braconajul arheologic.
Ecourile celebrului dosar al „bratarilor dacice" din Muntii Orastiei, recuperate in parte de statul roman, nu s-au stins inca.
Peste patru milioane de euro au platit colectionari din SUA si din Europa de Vest pentru 15 bratari dacice din aur masiv.
Dar Iulian Ceia, considerat pionul principal al afacerii, este de negasit.
Motiv pentru care recursul procesului in care acesta a fost condamnat de Tribunalul Hunedoara la 12 ani de inchisoare se amana la nesfarsit.
Dosar penal pentru presedintele CJ
In urma cu aproape un an, toata suflarea arheologilor a fost pusa pe jar de muncitorii unei firme, care intrasera cu buldozerul in zidurile Portii de Vest a cetatii Sarmizegetusa Regia.
Lucrarea s-a facut in baza unui proiect aprobat de presedintele Consiliului Judetean Hunedoara, Mircea Molot, proiect care prevedea amenajarea unei parcari pentru turisti.
Intreaga poveste a fost data in vileag de Adriana Pescariu, vicepresedintele Comisiei Nationale de Arheologie. „Accesul in cetate este distrus pe o lungime de 30 de metri. Este posibil, dupa materialele ceramice gasite acolo, sa se fi intrat si in zona unor locuinte dacice identificate in anii '80", a spus Pescariu.
In urma acestui incident, procurorii au intocmit un dosar penal pe numele sefului administratiei judetului, dosar care nu a fost inca finalizat.