Iubi?i credincio?i, cu mila ?i cu îndurarea lui Dumnezeu, iat? am ajuns ?i în anul acesta la prealuminatul praznic al Botezului Domnului. Acest sfînt ?i mare praznic împ?r?tesc se mai nume?te ?i „Ar?tarea Domnului” sau „Epifania”.
Dar pentru care pricin? nu se zice Na?terii Domnului, Ar?tarea Lui, ci Botezului Domnului?
Acest lucru îl arat?, deslu?it ?i luminat, dumnezeiescul p?rinte Ioan Gur? de Aur, zicînd c? Hristos n-a ajuns cunoscut tuturor cînd S-a n?scut, ci cînd S-a botezat. Iar cum c? mul?i nu-L cuno?teau ?i nu ?tiau cine era, s? ascult?m pe Botez?torul Ioan care spune: Se afl? în mijlocul vostru Acela pe Care nu-L ?ti?i (Ioan 1, 26). Dar pentru ce s? ne mir?m c? ceilal?i nu-L cuno?teau, cînd însu?i Botez?torul nu-L cuno?tea pîn? în ziua aceea? C?ci zice: ?i eu nu-L ?tiam pe El, dar Cel ce m-a trimis s? botez cu ap?, Acela mi-a zis: peste Care vei vedea Duhul coborîndu-Se ?i r?mînînd peste El, Acela este Cel ce boteaz? cu Duh Sfînt (Ioan 1, 33).
Pentru c? am ar?tat c? Botezul Domnului se mai nume?te ?i Ar?tarea Domnului, este bine s? ?tim c? dou? sînt ar?t?rile Domnului. Iat? ce spune Sfîntul Ioan Gur? de Aur în aceast? privin??: „Este necesar s? ar?t?m dragostei voastre c? nu este o singur? Ar?tare a Domnului, ci sînt dou? ar?t?ri. Una este aceasta de acum care s-a împlinit la Botez, iar a doua este aceea care va s? vin? ?i care se va face cu slav? mare la sfîr?itul lumii”. Ast?zi am auzit pe marele Apostol Pavel vorbind despre amîndou? ar?t?rile Domnului, în Epistola c?tre Tit.
Despre ar?tarea cea de acum, spune: Harul cel mîntuitor al lui Dumnezeu s-a ar?tat tuturor oamenilor, înv??îndu-ne pe noi s? lep?d?m f?r?delegea ?i poftele lume?ti ?i, în veacul de acum, s? tr?im cu în?elepciune, cu dreptate ?i cu cucernicie (Tit 2, 11-12). Iar despre cea viitoare, spune: A?teptînd fericita n?dejde ?i ar?tarea slavei marelui Dumnezeu ?i Mîntuitorului nostru Iisus Hristos (Tit 2, 13). Despre aceasta ?i proorocul Ioil spune c? soarele se va preface în întuneric ?i luna în sînge, mai înainte de a veni ziua Domnului cea mare ?i înfrico?at? (Ioil 3, 4).
Ast?zi, cînd pr?znuim Botezul Domnului, se cuvine s? ar?t?m cîte sînt botezurile care au închipuit Botezul cre?tin de la începutul lumii ?i care vor mai fi. Dup? m?rturia Sfîntului Ioan Damaschin, opt sînt botezurile. Primul botez a fost potopul, pentru curmarea p?catului (Facere 7, 17-24). Al doilea botez a fost trecerea evreilor prin mare ?i prin nor, c?ci norul este simbolul duhului, iar marea al apei (Ie?ire 13, 22; I Corinteni 10, 2). Al treilea botez a fost botezul Legii Vechi, numit „t?ierea împrejur”. (Facere 17, 10-14).
Al patrulea este botezul lui Ioan, numit botezul poc?in?ei (Matei 3, 1-11). Acest botez a fost introductiv ?i conducea pe cei boteza?i la poc?in?? ?i la credin?? în Hristos. Iat? ce spune Sfîntul Ioan Botez?torul: Eu v? botez pe voi cu ap?, dar Cel ce vine dup? mine v? va boteza cu Duh Sfînt ?i cu foc (Matei 3, 11; Luca 3, 16). A?adar, Ioan preg?tea ?i cur??a mai dinainte cu ap?, în vederea venirii Duhului Sfînt. Cu acest botez Însu?i Mîntuitorul nostru Iisus Hristos S-a botezat de c?tre Ioan (Matei 3, 13-17; Marcu 1, 9-11). Hristos S-a botezat în Iordan nu c? avea nevoie de cur??ire, ci pentru c? ?i-a luat asupra Sa cur??irea mea ?i ca s? zdrobeasc? capetele balaurilor din ap?, cum spune psalmistul (Psalm 73, 14). Apoi, ca s? se înece p?catul, ca s? înmormînteze pe Adam cel vechi în ap? ?i s?-l sfin?easc? pe botez?tor. Ca s? împlineasc? Legea, ca s? descopere taina Treimii ?i ca s? ne dea nou? pild? ?i exemplu cum s? ne botez?m.
Al cincilea botez este botezul cre?tin prin ap? ?i prin Duhul Sfînt, instituit de Domnul nostru Iisus Hristos, prin cuvintele adresate ucenicilor S?i: Mergînd, înv??a?i toate neamurile, botezîndu-le în numele Tat?lui ?i al Fiului ?i al Sfîntului Duh (Matei 28, 19). Acesta este cel mai mare botez din cele amintite pîn? acum. El se face prin afundare în ap? în numele Preasfintei Treimi ?i este mîntuitor pentru c? iart? toate p?catele ?i aduce în inimile noastre harul Sfîntului Duh. Noi to?i ne botez?m cu acest botez des?vîr?it prin ap? ?i prin Duh, f?r? de care nimeni nu se poate mîntui. Se zice c? Hristos boteaz? „cu foc”, pentru c? a rev?rsat Duhul Sfînt peste Apostoli, în chipul limbilor de foc (Fapte 2, 1-4), dup? cum spune Însu?i Domnul: Ioan a botezat cu ap?, dar voi ve?i fi boteza?i cu Duhul Sfînt, nu mult dup? aceste zile (Fapte 1, 5).
Al ?aselea botez, care este de o m?sur? cu Botezul cre?tin, prin ap? ?i prin Duh, este botezul prin poc?in?? ?i prin lacrimi, adic? Sfînta Spovedanie, prin care ni se dezleag? toate p?catele. Al ?aptelea ?i cel mai des?vîr?it este botezul prin sînge ?i mucenicie pentru dreapta credin??, cu care Însu?i Hristos S-a botezat pe Cruce în locul nostru. El este foarte cinstit ?i fericit, pentru c? nu se mai pîng?re?te a doua oar? cu întin?ciunea p?catului ?i singur le poate înlocui pe toate celelalte.
Al optulea ?i ultimul botez este focul cel ve?nic de dup? judecata ob?teasc?. Acest botez nu este mîntuitor, ci pe de o parte distruge r?utatea ?i p?catul, iar pe de alt? parte pedepse?te necontenit (Dogmatica, cap.IV, p.247-252).
Iubi?i credincio?i,
Dup? ce am ar?tat cele opt feluri de botezuri, este bine s? vorbim mai pe larg despre importan?a botezului cre?tin ortodox.
Cel mai des?vîr?it botez care cur??? p?catele noastre, este Botezul cre?tin, adic? botezul prin ap? ?i Duh, pe care îl primim îndat? dup? na?tere. Dup? înv???tura Domnului nostru Iisus Hristos, cine nu are acest botez nu poate s? intre în Împ?r??ia cerurilor (Ioan 3, 5). S? d?m cîteva explica?ii despre Taina Sfîntului Botez pe în?elesul tuturor.
Cine poate boteza? Dreptul de a boteza îl au numai episcopii ?i preo?ii (Canonul 46-50 Apostolic). La mare nevoie, ca pruncul s? nu moar? nebotezat, poate boteza ?i un diacon, un c?lug?r simplu, un mirean – b?rbat sau femeie – ?i chiar p?rin?ii copilului. Cum se s?vîr?e?te botezul de c?tre mireni cînd copilul este în primejdie de moarte? Afundînd pruncul de trei ori în ap? curat? ?i rostind formula sfînt? a Botezului: „Se boteaz? robul (roaba) lui Dumnezeu (numele), în numele Tat?lui, Amin; ?i al Fiului, Amin; ?i al Sfîntului Duh, Amin. (Canonul 44-45 al Sfîntului Nichifor). Dac? cel botezat r?mîne în via??, preotul va completa slujba Botezului dup? rînduiala obi?nuit?, dar numai de la cufundare înainte; adic? îl unge cu Sfîntul Mir, citind rînduiala pîn? la cap?t (Liturgica, Bucure?ti, 1877, p.183).
Botezul se s?vîr?e?te în pridvorul sau în pronaosul bisericii. Canoanele opresc s?vîr?irea Botezului atît în case, cît ?i în paraclisele din casele particulare (Can. 31 ?i 59 Sinod.VI ec.). Numai în cazuri foarte rare ?i de mare nevoie, cum ar fi frig puternic, boal?, pericol de moarte pentru prunc etc. se îng?duie s?vîr?irea Botezului în case. Cît despre timpul cînd se s?vîr?e?te Botezul, pentru prunci nu exist? zile sau ceasuri hot?rîte ca nu cumva s? moar? neboteza?i. Dac? pruncul moare nebotezat, p?rin?ii lui sau preotul, din cauza c?ruia a murit neunit cu Hristos, s?vîr?e?te un p?cat de moarte. Pentru cei mor?i neboteza?i, Biserica nu mai poate face nimic, r?mînînd toate la mila lui Dumnezeu. Dac? pruncul este firav ?i exist? temerea c? nu va tr?i, el poate fi botezat îndat? dup? na?tere. Dac? pruncul este s?n?tos, Botezul se face de obicei la opt zile de la na?tere, în orice zi de s?rb?toare, dup? s?vîr?irea Sfintei Liturghii.
Cei ce vin sau sînt adu?i la botez trebuie s? aib? na?i. Nimeni nu poate fi botezat cu sila, dac? este matur, ?i este dator s? aib? na?i ortodoc?i. Na?ii sînt persoanele în vîrst? care înso?esc pe prunc la botez, r?spunzînd ?i f?cînd cuvenita m?rturisire de credin?? în locul ?i în numele pruncului ce se boteaz?. Ei sînt p?rin?ii suflete?ti ai pruncului, care îl nasc duhovnice?te pentru o via?? nou? în Duhul Sfînt, a?a cum p?rin?ii l-au n?scut pentru o via?? trupeasc?. Na?ii sînt totodat? garan?i în fa?a lui Dumnezeu ?i a Bisericii pentru finul ce se boteaz?, c? va fi crescut în credin?a cre?tin? ?i va fi un bun credincios. Na?ul trebuie s? fie cre?tin ortodox, s? fie evlavios, iubitor de biseric?, bun cunosc?tor al credin?ei, în vîrst? ?i de acela?i sex cu pruncul ce se boteaz?. Nu pot fi na?i p?rin?ii copilului. Este bine ca pentru fiecare nou botezat s? fie numai un na?. Na?ul este dator s? se îngrijeasc? de via?a religioas? ?i moral? a finului ?i la vremea cuvenit? s?-l înve?e rug?ciuni, Crezul ?i principalele înv???turi de credin?? cre?tin? ortodox?. S? fie îndrum?tor în cele suflete?ti ?i un exemplu viu, sîrguindu-se s? fac? din el un vrednic m?dular al Bisericii în care a intrat prin Botez. La rîndul s?u, finul este dator s? asculte pe na? ?i s?-l respecte la fel ca pe p?rin?ii s?i dup? trup.
Cei care iau parte cu aten?ie la s?vîr?irea Botezului, trebuie s? ?tie c? înainte de Botez se împline?te rînduiala facerii catehumenului, adic? se face preg?tirea celui ce are s? fie botezat. Aceast? rînduial? se face în pridvor, în fa?a u?ilor bisericii, deoarece cel nebotezat, nefiind înc? sp?lat de p?catul str?mo?esc, nu este m?dular al Bisericii ?i nici cet??ean al cerului, ale c?rui u?i ni le deschide numai Taina Botezului. De aceea Botezul se nume?te u?a Tainelor. Slujba catehumenului are trei p?r?i: exorcismele, lep?d?rile ?i unirea cu Hristos.
Exorcismele sînt trei rug?ciuni prin care preotul roag? pe Dumnezeu s? izgoneasc? de la catehumen toat? puterea cea rea a diavolului. Lep?d?rile ?i unirea cu Hristos sînt formate din întreita lep?dare a catehumenului sau a na?ului – în numele catehumenului – „de satana ?i de toate lucrurile lui”, urmat? de întreita lui asigurare c? s-a unit cu Hristos. În timpul lep?d?rilor, catehumenul st? întors cu fa?a spre apus, suflînd ?i scuipînd într-acolo de trei ori, deoarece apusul închipuie?te locul de unde vine întunericul ?i locul celui r?u, a Satanei, care este numit ?i „st?pînitorul întunericului” (Efeseni 6, 12), urmînd astfel cuvintele Sfîntului Apostol Pavel, care ne îndeamn? s? lep?d?m lucrurile întunericului ?i s? ne îmbr?c?m în armele luminii (Romani 13, 12). Catehumenul scuip? pe diavolul în semn c? s-a lep?dat cu totul de el ?i de toate lucrurile lui, adic? de p?cat. Iar cînd catehumenul împreun? cu na?ul m?rturise?te unirea sa cu Hristos, o face cu fa?a spre r?s?rit, c?ci într-acolo era s?dit raiul (Facere 2, 8), din care au fost izgoni?i primii oameni în urma p?catului. Unirea cu Hristos se face prin credin??. Iar dovada este m?rturisirea credin?ei cre?tine prin rostirea de trei ori a Crezului de c?tre catehumen, dac? este mare, sau de na?, în numele pruncului, ?i nu de altcineva.
Prin exorcismele ?i lep?d?rile ce se fac la Botez, nu înseamn? c? Biserica socote?te pe cel venit s? se boteze ca st?pînit cu adev?rat de diavol, cum sînt cei îndr?ci?i sau cei munci?i de duhuri rele. Ele vor s? spun? numai c? cel ce nu are înc? pe Hristos, se afl? în robia p?catului ?i deci în puterea diavolului care st?pîne?te pe cei robi?i de p?cat sau pe cei din afara harului (Efeseni 2, 1-3). Din aceast? robie îl elibereaz? Biserica pe catehumen prin exorcisme ?i lep?d?ri, trecîndu-l sub puterea lui Hristos, St?pînul nostru cel adev?rat ?i bun.
Iat? ?i p?r?ile cele mai de seam? ale Botezului. Prima parte este sfin?irea apei pentru botez. A doua parte este ungerea cu untdelemnul bucuriei (Psalm 44, 9), pe frunte, pe piept, pe spate, la urechi, la mîini ?i la picioare. Acest untdelemn este binecuvîntat înainte de preot prin rug?ciuni deosebite ?i din el se pune ?i în cristelni??, de trei ori, cruci?. Ungerea aceasta însemneaz? mai multe lucruri în sens duhovnicesc. Astfel, untdelemnul fiind rodul m?slinului, ungerea cu el este semn al milei ?i al bun?t??ilor dumnezeie?ti, prin care catehumenul a fost izb?vit de noianul p?catelor. Acest untdelemn sfin?it ne aduce aminte de ungerea cu care erau un?i în Legea Veche arhiereii, împ?ra?ii ?i proorocii ?i cu care a fost uns Însu?i Mîntuitorul numit „Unsul Domnului” (I Regi 10, 1-6); Isaia 61, 1; Luca 4, 18). La aceast? ungere ne-a f?cut ?i pe noi p?rta?i, c?ci însu?i numele de cre?tin vine de la cuvîntul grecesc „Hristos”, care înseamn? „Uns”. Ungerea de la Botez mai închipuie?te ?i aromatele cu care a fost uns trupul Domnului înainte de îngropare, deoarece catehumenul va închipui, prin afundarea în ap?, îngroparea împreun? cu Hristos ?i învierea împreun? cu El.
A treia parte a Botezului este îns??i s?vîr?irea Tainei, adic? întreita afundare a pruncului în ap? sfin?it?, în numele Preasfintei Treimi. Acum preotul ia pruncul în mîini ?i, ?inîndu-l drept, caut? spre r?s?rit ?i îl afund? de trei ori, zicînd la prima afundare: „Boteaz?-se robul lui Dumnezeu (numele), în numele Tat?lui, Amin”; la a doua afundare: „?i al Fiului, Amin”, iar la a treia afundare: „?i al Sfîntului Duh, Amin”.
Aceast? întreit? afundare arat?, pe de o parte, c? temeiul credin?ei noastre este Sfînta Treime, iar pe de alt? parte, închipuie?te cele trei zile petrecute de Domnul în mormînt (Matei 12, 40). Prin afundarea în ap? se închipuie?te totodat? moartea noastr? pentru via?a în p?cate de pîn? aici ?i îngroparea noastr? cu Hristos. Iar ie?irea din ap? închipuie?te învierea noastr? împreun? cu Hristos, pentru via?a cea nou? întru El.
Prin Botez, sp?lîndu-ne p?catele, ne facem astfel p?rta?i mor?ii ?i învierii lui Hristos, devenim membrii ai Bisericii ?i intr?m într-o via?? nou?. Îndat? dup? Botez cel botezat mai prime?te înc? dou? Sfinte Taine. Adic? ungerea cu Sfîntul Mir, prin care pruncul se miruie?te pe toate p?r?ile trupului, cînd preotul roste?te cuvintele: „Pecetea harului Duhului Sfînt”, ?i apoi Sfînta Împ?rt??anie. Prin ungere noul botezat prime?te pecetea ?i darul Duhului Sfînt, devenind membru al Bisericii, iar prin Sfînta Împ?rt??anie se une?te cu Trupul ?i Sîngele lui Hristos.
Astfel, sîntem mor?i pentru p?cat ?i viem pentru Dumnezeu (Romani 6, 3-11). Cristelni?a ?i apa botezului sînt pentru noi mormînt ?i maic? duhovniceasc?, n?scîndu-ne pentru Hristos ?i ?inînd astfel locul pîntecelui preacurat al Fecioarei, din care S-a n?scut Domnul (Sf. Simion Tesalonicul, Despre Sfintele Taine, cap. 62,63,64, pp. 77-80; ?i Înv???tura de Credin?? Ortodox?, Bucure?ti, 1952, p. 326-331).
Iubi?i credincio?i,
Am vorbit cîteva cuvinte despre Botezul lui Hristos ?i despre Taina Sfîntului Botez, prin care devenim fii ai Bisericii ?i fii ai lui Dumnezeu dup? har.
Cu adev?rat, mare este s?rb?toarea de ast?zi. C?ci ast?zi pentru prima dat? ni se arat? la Iordan cele trei persoane ale Preasfintei Treimi. Astfel, Fiul, smerindu-se, se boteaz? în Iordan de la Ioan; Tat?l gr?ie?te din ceruri, zicînd: Acesta este Fiul meu cel iubit întru Care am binevoit, iar Duhul Sfînt se pogoar? ca un porumbel peste Iisus Hristos (Matei 3, 16-17). Deci, ast?zi ni s-a descoperit mai luminat taina Preasfintei Treimi. Ast?zi cerurile s-au deschis ?i Duhul lui Dumnezeu S-a odihnit la Iordan peste Fiul. Ast?zi St?pînul Se smere?te ?i cere s? fie botezat de slug?. Ast?zi Cel f?r? de p?cat prime?te botezul poc?in?ei de la Ioan, ca s? ne înve?e pe noi taina poc?in?ei, a m?rturisirii ?i a sp?l?rii p?catelor prin c?in?? ?i lacrimi.
Ast?zi se sfin?e?te apa Iordanului ?i toate apele ?i izvoarele p?mîntului. Ast?zi se sfin?e?te aghiasma mare prin semnul Crucii ?i prin pogorîrea darului Sfîntului Duh. Deci s? mul?umim lui Dumnezeu c? am ajuns cu bucurie la praznicul acesta mare al Bobotezei ?i s? ducem cu evlavie sfînta aghiasm? în casele noastre. Prin ea ne sfin?im cu to?ii, se sfin?esc casele ?i fîntînile noastre ?i se izgonesc duhurile rele cu puterea Duhului Sfînt.
Ast?zi Hristos, Mîntuitorul nostru iese în public la vîrsta de 30 de ani. Se arat? lumii, se preg?te?te s? vesteasc? pe p?mînt Evanghelia mîntuirii ?i vine s? caute ?i s? mîntuiasc? sufletele noastre. S? coborîm ?i noi ast?zi la Iordan, adic? s? venim la biseric?. Biserica este casa lui Dumnezeu. Aici este Iordanul ?i apa cea vie care spal?, adap?, d? via?? ?i înnoie?te lumea. Aici este Tat?l ?i Fiul ?i Duhul Sfînt împreun? cu to?i sfin?ii.
S? ie?im întru întîmpinarea lui Hristos. Dar pentru aceasta se cere s? ne c?im de p?catele f?cute, s? ne sp?l?m în apele Iordanului, adic? s? sp?l?m p?catele prin spovedanie ?i lacrimi de poc?in??. Apoi s? ne împ?c?m unii cu al?ii, c? dragostea acoper? mul?ime de p?cate. S? ascult?m glasul Tat?lui, Care ne gr?ie?te din cer; s? ne înfrico??m de smerenia Fiului, Care Se boteaz? de c?tre Ioan în Iordan ?i s? odihnim în inimile ?i casele noastre porumbelul Duhului Sfînt.
Deci, închinîndu-ne cu credin?? ?i evlavie Preasfintei Treimi, s? cînt?m împreun? cu Biserica aceast? sfînt? cîntare: În Iordan botezîndu-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii S-a ar?tat; c? glasul P?rintelui a m?rturisit ?ie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te. ?i Duhul în chip de porumb a adeverit înt?rirea cuvîntului. Cel ce Te-ai ar?tat, Hristoase Dumnezeule ?i lumea ai luminat, m?rire ?ie! Amin.