Cele mai bune idei din ultima vreme (la care am avut si eu o contributie si imi cer scuze ca e un text “copy/paste”) sunt urmatoarele adunate de “Bigshotnews”, legate de revizuirea Constitutiei, in spiritul “responsabilizarii” clasei politice si reprezinta o baza serioasa de pornire/adaugare la proiectul constitutional deja existent al Presedintiei (acesta fiind bazat la randul sau pe actuala Cosntitutie, deci ar fi o evolutie normala) :

-Votul nesecret in Parlament; sistem electronic care sa cuantifice voturile, iar cetatenii sa aiba acces oricand pe internet la informatiile despre votare. Obligativitatea Votul Nesecret. Un parlamentar este angajatul cetateanului (angajatorul), prin urmare este obligat “sa dea raportul” acestuia, in fond cetateanul a avut puterea decizionala finala prin vot de a-l angaja pe parlamentar, nu partidul. Astfel peste 4 ani cetateanul va avea o situatie clara asupra activitatii “angajatului”, putand decide in cunostinta de cauza daca ii prelungeste mandatul “reprezentantului” sau nu. Sa nu uitam ca atat Constitutia din ‘91 (Art.70) cat si cea actuala din 2003 (Art. 72) spun clar ca “senatorii si deputatii nu pot fi trasi la raspundere JURIDICA pt. voturile sau pt. opiniile POLITICE exprimate in exercitarea mandatului”. Deci nu trimitem pe nimeni in Gulag in Siberia daca a votat cu DA, NU sau MA ABTIN. Pot insa da socoteala in fata legii daca au fost corupti cumva pt. a vota intr-un anumit fel, insa votul ramane. De asemenea, un membru de partid care a fost votat in fct. de cetatean, trebuie sa aiba MATURITATEA necesara pt. a intelege ca in “casatoria cu doua taisuri” cu partidul pot exista momente/idei/voturi total opuse. Acelasi lucru valabil si pt. partid. Deci cine nu intelege ca posibilitatea conflictului intre membru si partidul sau este o caracteristica NORMALA a democratiei n-are ce cauta in primul rand in Parlament! Noi cetatenii nu angajam de florile marului niste copii fricosi care stau si executa ca robotii ce le dicteaza partidul.
Obligativitatea Votului in Parlament. Nu cred ca e posibila, pot exista situatii cand parlamentarii nu pot fi prezenti la dezbateri, a-i obliga sa voteze cand se afla in avion/tren, sau in delegatii in strainatate/teritoriu fara a fi cu adevarat in cunostinta de cauza asupra dezbaterilor legislative, e cam greu. Insa as fi de acord ca atunci cand voteaza, sa fie obligati sa aiba numai doua variante: Da sau NU, disparand prostia de “ma abtin”. Unii pot sta 4 ani in parlament si in 99% din cazuri sa se abtina. Atunci de ce naiba i-am mai votat daca sunt incapabili sa ia decizii?

-Interzicerea totala a migratiei politice (atat la locale cat si parlamentare), cu exceptia ultimelor 3 luni de mandat (o perioada de “respiro” in care candidatii sa-si analizeze posibilele schimbari de optiuni politice pentru alegeri);
(a)cine isi schimba VOLUNTAR optiunea politica dupa ce este ales in functie sa piarda imediat locul, acesta fiind luat de un reprezentat din partidul DE LA CARE a dezertat (exceptie primarii care trebuie alesi din nou), nicidecum de la cel LA CARE a dezertat;
(b)pastrarea functiei daca a fost DAT AFARA din partid/nu a demisionat voluntar.

-Minim 4 ani sau 7 ani (…de acasa ) consecutivi pentru domiciliul obligatoriu in Circumscriptia Electorala, pana in ziua turului 1 al alegerilor inclusiv, pentru candidatii la Primarie, Consiliul Local, Consiliul Judetean(sau Regional) si Parlament.

-Stabilirea a doua perioade fixe anuale pentru alegeri generale ale administratiilor Prezidentiale-Parlamentare-Locale, pot avea loc si alegeri partiale in aceste perioade, precum si referendumurile(numai daca nu exista programate alegeri generale):
1-ultima duminica a lunii mai sau prima duminica a lunii iunie (duminica respectiva fiind stabilita cu minim 6 luni in avans de Parlament);
2-ultima duminica a lunii octombrie sau prima duminica a lunii noiembrie (deci la sfarsitul primaverii si toamnei cand sunt muncile terminate si sarbatorile nu incurca, acelasi timp de minim 6 luni pt. desemnarea datei);
Perioadele Fixe anuale de alegeri generale. Da, exista posibilitatea ca in cazul in care Parlamentul refuza de 2 ori candidatul propus de Presedinte pt. Fct. de Prim Ministru (si programul/cabinetul sau) atunci Parlamentul e dizolvat si…si ce? E de ajuns ca Parlamentul, desi dizolvat, va mai exista pana cand se fac alegeri parlamentare generale intr-una din cele 2 perioade fixe. Cu alte cuvinte si guvernul ramane in fct. Problema e ca se taraganeaza din 6 in 6 luni cu aproximatie (exista Art. 86 care spune ca Parlamentul nu poate fi dizolvat decat o singura data pe an, asa ca taraganeala nu e deloc rezolvata ci chiar complicata). Ar exista o solutie originala proprie care insa diminueaza partial rolul Parlamentului si sunt(si nu prea) de acord cu ea: dupa 2 rateuri de votare a Prim ministrului de Parlament, a 3-a propunere a Presedintelui este acceptata OBLIGATORIU de parlament insa…1/3 1/2+1 sau 2/3 (aceste raporturi raman de discutat) din numarul de ministere vor fi ocupate de ministri alesi de…Parlament (cu conditia ca respectivele ministere sa fie nominalizate de…candidatul pt. fct. de Prim Ministru)! Pe ansamblu, mie nu-mi plac alegerile parlamentare anticipate din multe motive, unul fiind stupizenia chemarii la vot in ianuarie in mijlocul iernii sau in august cand lumea e la plaja! Cin’ se duce? Singura data cand un Parlament poate fi dizolvat sa fie aceasta ocazie cu candidatura pt. Prim Ministru (sau cand un rezultat al Referendumului Cetatenesc e diferit de cel al Parlamentului), in nici un caz nu sunt de acord ca parlamentarii sa demisioneze in bloc (doar pt. ca unii considera pe baza sondajelor ca partidele X, Y, Z vor intruni voturi multe curand). O asemenea dizolvare a Parlamentului doar ca “li se scoala” unor parlamentari e bataie de joc la adresa cetatenilor care au votat pt. un mandat de 4 ani. Cei care demisioneaza sa fie inlocuiti si atat daca au chef sa se joace de-a dizolvarea!

-Posibila stabilire a una-doua perioade „intermediare” in care pot avea loc NUMAI alegeri partiale sau referendumuri si in nici un caz alegeri generale;
Concluzia e ca ne trebuie 2 perioade fixe pt. alegeri generale, exceptie facand perioadele intermediare (initial hotarasem un nr. de 1-2 dar e clar ca acestea pot fi si fie aleatorii) care pot fi folosite pt. referendum, alegeri partiale, sau alegeri datorate vacantarii fct. de Presedinte dar IN NICI UN CAZ nu putem permite alegeri generale locale si parlamentare in aceste perioade intermediare. Prea multa “insailare” in “dorul lelii” strica, o continuitate normala e necesara.

-Pentru validarea alegerilor locale e necesara prezenta minima a 15%+1 din numarul celor cu drept de vot din circumscriptiile respective (comune/orase…judete sau regiuni), iar la (euro)parlamentare si Presedintie fiind necesara prezenta minima de 15%+1 din numarul celor cu drept de vot din toata tara;

-Referendumul, fiind caz exceptional de interventie suverana a Cetatenilor, nu trebuie se desfasoare in acelasi timp cand sunt programate alegeri generale locale/parlamentare/prezidentiale, ci doar partiale (cazuri de functie vacanta datorita demisiei, decesului, etc..). Se va raspunde doar la O SINGURA intrebare pe referendum cu „DA sau NU” iar rezultatul validat prin prezenta minima de 50%+1 din numarul celor cu drept de vot va fi executat obligatoriu; 1 singur referendum pe an;
Abuzul DE refendumuri si abuzul IMPOTRIVA referendumurilor. Exista asa ceva. De ce o singura intrebare la referendum? Simplu, caz concret: ati vazut ce s-a intamplat cand a fost vorba de referendum la Bucuresti, se vroiau 7 intrebari, ba 5, ba 4…majoritatea se bateau cap in cap in cazul unor raspunsuri, asa ca e obligatoriu sa ramana o singura intrebare. De ce doar 1 referendum pe an? (putem pune o exceptie, sa fie maxim 2 daca unul e in legatura cu Revizuirea Constitutiei) Pt. ca Romania nu e Elvetia: sunt diferente majore de demografie, organizare statala, conditii politico-economice, asa ceva e chiar redundant. Unul pe an (sau 2) e de ajuns, bineinteles, acesta (acestea) sa nu se desfasoare in acelasi timp cu alegerile GENERALE locale/(euro)parlamentare/prezidentiale. Ca tot vorbim de Elvetia, chiar experienta acestei tari arata (si citez): “Interesting facts, of the 162 years that Switzerland has had the referendum process, 178 initiatives have been voted on by the people and only 17 have been passed. Of the 166 referendums voted on in the same time period, 92 have been approved.” E clar ca 1 referendum pe an e de ajuns.

-Votul pe liste(inchise sau deschise, aceasta ar fi o dezbatere serioasa) la partide si a candidatilor independenti pentru ca votul actual pe colegii uninominale este anticonstitutional, colegiile uninominale nu sunt inca unitati administrativ-teritoriale cu proprii reprezentanti local votati ca in cazul Primariilor, Consiliilor Locale si Judetene;

-Parlament Unicameral (Adunare Nationala, prescurtat AN, ce are caracteristici de Senat cat si de Camera Deputatilor deoarece are obligatoriu un numar FIX de 365 locuri (da, cate zile are ANul) acestea fiind stabilite in fct. de rezultatele judetene demografice finale de la ultimul Recensamant si nu regula stupida de cate zeci de mii de cetateni sunt necesari pt. un parlamentar; Exemplu: sunt 365 de locuri din care se scad 8 (vedeti mai jos faza cu DNR-ul), raman 357(intre acestia se includ si cei 18 minoritari din “oficiu”), in fct. de algoritmul demografic fiecare judet/sector al capitalei primeste un nr. FIX de parlamentari (se tine cont ca Bucurestiul reprezinta exact 4 judete medii, lucru dovedit de recensamntul din 2002 dar si de rezultatele partiale la cel din 2011, deci 41 judete + “4″ = 45, avem aproximativ 357/45 = 8 parlamentari la un judet mediu cum e Hunedoara sa zicem cu 480 000 locuitori, conform Recensamntului din 2002);
Parlamentul.

-Pastrarea pragului de 5% (chestia cu ridicarea la 7% doar ca sa “scapam” de UDMR e o jigodenie), insa se va stabili unui articol constitutional conform caruia minoritatile nationale ce reprezinta cel putin 1% din populatia Romaniei (stabilit prin rezultate finale ale Recensamantului) sa poata fi reprezentate de mai multe organizatii etnice, iar minoritatile nationale ce nu reprezinta nici 1% din populatie raman in continuare protejate de regula unei unice organizatii. In felul asta alde UDMR sunt nevoiti sa dea piept serios cu (ne)increderea propriul electorat, riscand foarte mult sa nu intre in Parlament datorita altor organizatii similare;
Pragul de 5% trebuie mentinut. Nu putem avea un parlament (unicameral sau bicameral) cu voturi pe liste dar si eliminarea pragului in acelasi timp. Sunt in contradictie. Eliminarea pragului e valabila doar cand avem alegeri uninominale (insa intervine neconstitutionalitatea colegiilor uninominale). De asemena nu putem nici micsora dar mai ales nici mari pragul de 5%.
Motive:
-un prag scazut de 1-2 chiar 3% (vezi Knesset-ul israelian cu evolutia de la 1 la 1,5 si apoi la cea actuala de 2%)) duce la intrarea in parlament a unor formatiuni politice cu reprezentativitate/influenta nationala prea mica si apar aliante politice vremelnice instabile ce creaza o debandada politica totala. Situatia politica parlamentara din Israel e un exemplu graitor in acest sens.
-un prag ridicat peste 5% duce la o “dictatura” a doar 2-3 partide puternice si atat. Exemplu, Rusia are 7% (si doreste sa renunte, tinzand spre 5%). Si o problema legata de minoritati: Turcia are pragul de…10%! Motivul il constituie kurzii (17-18% din populatie), ei de abia reusind din cand in cand sa intre ca independenti. Plus faptul ca doar 2 partide puternice exista in Turcia, ducand la extremitati prea mari de politica interna si internationala.
Asa ca ramane 5% pt. Parlamentul Romaniei, dar ca stat national mi se pare corect sa avem un procent “sanatos” de minoritati care sa fie protejate. Daca renuntam la acele 18 locuri “din oficiu” si dam legi prohibitive cu privire la drepturile culturale-sociale ale minoritatilor, nu suntem mai buni decat vecini precum Bulgaria-Serbia-Ungaria-Ucraina care au prevederi execrabile in legatura cu minoritatile (doar Ungaria a reusit recent sa aiba in Parlament si un reprezentant al minoritatii romanesti dupa “lupte seculare”). De aceea am stabilit acel numar FIX de 365 de parlamentari. pt. ca ofera o perspectiva procentuala mai normala decat unicameralul cu 300. Si oricum se reduce nr. de parlamentari fata de actualul cu vreo 100-102, ceea ce insemana ca o parte din pleava nu-si va mai gasi locul pe liste.
Prezenta la vot…obligatorie (poate doar la referendumuri). Nu mi se pare fezabila, complica mult lucrurile, mai ales ce te faci cu cei care nu voteaza? Ii bagi in puscarie sau ce? Le interzici dreptul de vot sau de a fi alesi? Redundant. Mai bine punem un procent minim de prezenta la vot din nr. total din cei cu drept de vot. Eu am ales 15% (sau +1 adaugat) dintr-un motiv mai…”balcanic” BACSISUL! Serios, 15%+1 reprezinta bacsisul “increderii” cetatenesti. 20-25-30-35%…etc… e cam mult. 15% e de ajuns.

-Crearea unei singure organizatii globale (care nu face parte din Guvern ci exista prin unirea voluntara a organizatiilor romanilor din afara) numita DNR (Diaspora Natiunii Romane, aluzie prescurtata la DuNaRea) ce ar avea dreptul UNIC de a da un numar fix de 8 parlamentari ai Diasporei:
-1 reprezentant din statele vecine indiferent daca sunt membre UE sau nu (Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina, Moldova, prin rotatie);
-1 reprezentant din statele membre UE ce nu sunt vecine;
-1 reprezentant din state europene care nu sunt membre in UE si nici vecine;
-1 reprezentant din Asia;
-1 reprezentant din Africa;
-1 reprezentant din Australia-Oceania;
-1 reprezentant din America de Nord si Centrala;
-1 reprezentant din America de Sud.

Diaspora, DNR-ul. Un cetatean roman de peste hotare ramane totusi ceea ce este un..CETATEAN al Romaniei. A-i refuza unele drepturi de participare la vot doar ca nu e in tara, e antidemocratic. Orice cetatean, indiferent ca nu e in teritoriu, influenteaza si este influentat de alegeri, mai mult sau mai putin.
Cateva obligativitati pt. cei 8 ce vor sa reprezinte diaspora in Parlament sunt necesare:
-sa aiba obligatoriu 2 cetatenii, una a statului respectiv, a doua fiind de cetatean al Romaniei;
-sa reprezinte in intreaga viata doar diaspora romaneasca dintr-un singur stat;
-sa fie obligatoriu membri numai ai DNR-ului, nicidecum membri ai altor partide din tara;
-un stat nu poate avea mandate consecutive pt. reprezentantul diasporei, adica, sa zicem de exemplu ca pentru statele membre UE care n-au granita comuna cu Romania, daca 4 ani e Franta care da reprezentantul, urmatorii 4 ani e obligatoriu un reprezentant din alt stat decat Franta (Germania, Italia…etc…), astfel ca Franta nu mai are voie sa propuna pt. urmatorii 4 ani dar cetatenii romani din Franta pot vota.

-18 locuri „din oficiu” pt.partidele minoritatilor ca si pana acum in Camera Deputatilor; asta ar insemna ca din 365 parlamentari, 18 sunt ai minoritatilor (4,91%) si 8 romani de la DNR (2,18%) = 26 Parlamentari (7,09%);

-Garantarea…Clauzei Etniilor Favorizate! Ce este aceasta? In perioada dintre rezultatul final al ultimului Recensamant si efectuarea urmatorului, in cazul in care unele minoritati etnice (altele decat cea romana) nu au un numar de cetateni echivalent cu a 10 000-a parte din numarul cetatenilor de nationalitate romana (dar reprezinta minim 100 000-a parte fata de cei de nationalitate romana), statul va acorda cetatenia romana unor cetateni din statele respectivelor etnii pt. a egala a 10 000-a parte, varsta maxima a celor ce se inscriu la acest “concurs” fiind 35 de ani pana in ziua inscrierii, inclusiv(e nevoie de oameni tineri, nu batrani pentru a mentine o etnie); Fac o prezizare, daca sunt prea multe gurpuri etnice aflate in aceasta situatie (de exemplu, la Recensamantul din 2002 au iesit vreo 15 000 de cetaneti de alte etnii care nu erau in primele 23-24), atunci putem stabili in constitutie un numar fix de etnii care ar beneficia de aceasta “clauza”, sa zicem 18 sau 25 sau 30.
Exemplu: daca Recensamantul spune ca avem 19,5 milioane de romani, atunci minoritatile trebuie sa aiba garantati minim 1950 de cetateni romani de etnia/nationalitatea respectiva (nu-i bai, sunt doar cateva grupuri etnice in situatia asta, nu toate 18 de intra in Parlament “din oficiu”, per total ar fi “in cel mai rau caz” doar cateva mii de noi cetatenii intr-o perioada de vreo 5-6-7 ani pana la noul Recensamant, in urmatoarele perioade dintre recensaminte numarul acordarii acestor cetatenii scazand drastic doar la cateva sute cel mult); E clar ca totul depinde de fapt de numarul cetatenilor de nationalitate romana, cu cat romanii sunt mai multi, cu atat nr. etnicilor reprezentand a 10 000-a parte e si el mai mare; Daca noi romanii o ducem rau ca numar, scad si alti etnici cu privire la dreptul “clauzei” respective.

-De asemena in “contrapartida” la “Clauza Etniilor Favorizate”, trebuie sa ne ocupam si de protejarea “minoritatii” ROMANESTI in acele zone unde sunt “minoritari”. Daca intr-un Consiliu Local nu a reusit sa fie votat nici un cetatean de nationalitate romana, automat, romanul independent sau membru de partid cu cele mai multe voturi primite sub linia de accedere, primeste un loc din oficiu (in cazul foarte rar in care in fata lui se afla un minoritar care de asemena nu a intrunit nr. necesar de voturi si etnia sa nu e reprezentata, acesta primeste un loc din oficiu).

-Separarea Functiei de Parlamentar de cea de Ministru (pe perioada exercitarii functiei de Ministru, acesta nu are drept de vot in Parlament, postul vacant fiind reluat cand isi termina mandatul de Ministru, pe durata ramasa a mandatului de Parlamentar);

-Incompatibilitatea functiei de Parlamentar/Ministru/Secretar de Stat cu altele pe durata mandatului (ca doar nu i-am votat/numit cu juma’ de norma, idem fosta exceptie de cadru didactic fiind acum interzisa in legea educatiei dar trebuie precizata clar in Constitutie);

-Presedintele Romaniei, ales pe maxim 2 mandate de cate 4 ani, care pot fi si consecutive sau si mai bine…un singur mandat de 7 ani “de acasa”; Stiu, e o “noutate”, practica celor “7 ani de acasa” a unui UNIC mandat se gaseste la Presedintele Israelului, insa acesta are atributii minore in comparatie cu sistemul romanesc. Se poate discuta o astfel de oportunitate a unui singur mandat, nerepetabil…

-Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie cu voturile impotriva sa a cel putin 2/3 din numarul total al parlamentarilor, si numai dupa obtinerea avizului Curtii Constitutionale cu privire la gravitatea faptelor si incalcarea Constitutiei. (adaugare la Art. 95);
Suspendarea Presedintelui de catre Parlament. In proiectul constitutional al Presedintiei e exact aceeasi noua prevedere, insa acolo se vorbeste de votul “majoritatii membrilor Parlamentului”, adica 50%+ din numarul TOTAL al parlamentarilor, fata de situatia actuala: 50%+1 din numarul CELOR PREZENTI la vot. Eu insa am dorit 2/3 din numarul total, nu zic pas nici la propunerea Presedintiei. Trebuie sa tinem cont totusi ca Presedintele nu este ales de Parlament ci direct de cetateni, deci trebuie sa existe o reprezentativitate a numarului de parlamentari destul de serioasa si fapte deosebit de grave pt. aceasta suspendare, nu cum l-au suspendat parlamentarii pe Basescu pt. ca au avut…”chef”. Adaug si faptul ca desi proiectul Presedintiei reduce de la 3 luni la 60 zile perioada vacantei functiei de Presedinte (inclusiv datorata suspendarii), n-am chef ca cetatean sa fiu chemat in ianuarie sau in august ca sa votez la Referendum daca il mentin pe Presedinte sau nu. Si bineinteles, daca rezultatul referendumului e contra celui parlamentar, atunci da, Parlamentul trebuie dizolvat, acesta fiind poate singurul caz de alegeri anticipate ce ar trebui permis in sistemul romanesc.

-Daca o lege primeste acceptul a cel putin 2/3 din numarul total de parlamentari, Presedintele Romaniei nu o poate retrimite la reexaminare ci doar la verificarea constitutionalitatii ei de catre Curtea Constitutionala, dupa care o promulga(adaugare la Art.77);

-Daca un partid are majoritate in Parlament de cel putin 2/3, Presedintele Romaniei desemneaza obligatoriu candidatul pentru functia de Prim Ministru propus de acest partid (adaugare la Art.103); ramane valabila regula ca partidul (nu aliantele) ce are 50%+1 din parlamentari este chemat primul la consultari fara a fi nevoie de consultarea celorlalte partide si…FARA ca Presedintele sa fie obligat sa desemneze propunerea acestui partid cu majoritate absoluta;

-Stabilirea unui Numar Fix de Ministere (si numele lor, pentru a termina cu ruperea si comasarea in functie de preferinte politice rezultate la alegeri sau “premierea” unor persoane);

-Deciziile Curtii Constitutionale (9 judecatori) se iau cu majoritate 6 la 3, nu de 5 la 4.
-Nu pot fi numiti Judecatori ai Curtii Constitutionale cei care au fost membri de partid in ultimii 7 ani consecutivi pana in ziua numirii inclusiv (adaugare la Art. 143);

-In caz de creare a regiunilor ca unit. administrativ teritoriale la care se concentreaza…deconcentratele, se pastreaza judetele, insa doar cu 2 atributii extrem de reduse, dupa cum urmeaza:
1-crearea unui Numar Fix Impar pentru Consilierii Regionali (sa zicem…35/37/39…), fiecare judet dand un anumit numar de consilieri regionali in functie de rezultatele demografice finale ale ultimului Recensamant, acestia fiind votati numai de cetatenii judetului respectiv si avand bineinteles domiciliul de minim 7 ani consecutivi in circumscriptia judeteana pana in ziua alegerilor;
2-judetele sunt folosite pt. desemnarea candidatilor pe listele de partid la alegerile parlamentare (oricum, repet, votul pe colegii e neconstitutional iar reprezentativitatea alesilor e infima datorita cazurilor in care au intrat in Parlament unii cu voturi chiar mai putine decat unii primari de comune medii!)

-REVIZUIREA CONSTITUTIEI prin referendumuri cetatenesti se face in doua feluri:
1-partiala, prin amendamente care sa nu intre in conflict cu articolele constitutionale existente; maxim doar un amendament pe an, pt. validare fiind necesara prezenta la vot de 50%+1 din numarul celor cu drept de vot;
2-totala, cu prezenta minima pt. validare de…2/3 din numarul celor cu drept de vot!

Post Scriptum: am taiat si lipit in asa fel incat sa iasa un singur text/reply, sper ca nu le-am incurcat prea mult