Olivier Blanchard, economistul şef al Fondului Monetar Internaţional declara ca Grecia: …”are nevoie de o scădere spectaculoasă a datoriei sale. Este subiectul negocierilor (…), dar reprezintă numai jumătate din ce are nevoie şi, într-o anumită măsură, poate că jumătatea cea mai uşoară”, a declarat Blanchard în cursul unei conferinţe ţinute la Fundaţia Carnegie, la Washington, transmite Agerpres. “Cealaltă jumătate o reprezintă competitivitatea”,a continuat el.
“Nu este niciun secret aici. Fie se măreşte fundamental creşterea productivităţii, mult şi repede, şi se păstrează o creştere moderată a salariilor, fie se reduc salariile”, a explicat economistul. “Este clar că trebuie să le aplice pe amândouă. Dar reformele structurale, care au potenţial în Grecia – şi se văd destule locuri în care ar putea fi majorată productivitatea -, au nevoie de timp pentru a fi puse în aplicare. Prin urmare, o ţară ca Grecia trebuie probabil să ia măsuri şi în ce priveşte salariile”, a menţionat Blanchard.
Asa cum precizam intr-un articol precedent, Greciei i s-a cerut extrem de ferm, reducerea salariilor bugetarilor si a pensilor cu 25%. Atat FMI, cat si UE asteapta ca Atena sa aplice acesta masura, in conditile in care in Grecia salariile angajatilor la stat nu s-au prea ajustat si ajung, ca medie, peste 3000 de euro pe luna. Mai trebuie mentionat ca aparatul bugetar al Greciei este mult mai mare decat cel similar romanesc, proportional vorbind, tinand cont de diferentele demografice dintre cele doua tari.
De asemenea negocierile dintre Grecia si creditorii sai, privind stergerea unei parti insemnate din datoria publica, in jur de 50%, nu merg nici ele stralucit, in pofida promisiunilor UE.
Germania in schimb a cerut elenilor sa-si predea practic economie in in mainile Comisiei Europene si sa nu mai aiba controlul politicii fiscale nationale, nici in sensul strangerii de taxe, nici in sensul alocarii bugetului de stat. Deocamdata Atena a respins ideea, insa daca nu va ajunge la un acord privind stergerea unei parti din datoria suverana si la un acord cu FMI si Comisia Europeana, singura solutie a Greciei este declararea starii de faliment, iesirea din Zona Euro si revenirea la drahma.
Intr-un astfel de scenariu se estimeaza ca ajustarea economica a tarii se va realiza extrem de repede si dureros, pentru intreaga populatie, prin devalorizarea abrupta a drahmei grecesti, adica printr-o posibila hiperinflatie. Avantajul unei devalorizari rapide si dramatice ar fi cresterea imediata a competitivitati economiei grecesti. Adica exact ce cere economistul sef al FMI. Problema este ca ar fi o falsa crestere de productivitate, aceasta realizandu-se prin scaderea salariilor, in termeni de putere de cumparare, si astfel Grecia ar putea exporta de facto…forta de munca!
Din pacate se pare ca metoda aleasa va fi din nou una proasta! O crestere de competitivitate, bazata pe saracirea populatiei, pe reducerea drastica a cererii interne, nu este o metoda sanatoasa, nu este nici macar o metoda care sa asigure mai traziu o crestere sustenabila economic, ci doar un calmant rapid injectat, care pur si simplu ataca efectul, nu si cauza.
Este o metoda pompieristica, tipica FMI, cu rezultate dezastruoase pe termen mediu si lung, o saracire fara rost a populatiei, avand un singur scop: redresarea macroeconomica pe spinarea populatiei si a micilor afaceri.
Din pacate Grecia este cu spatele la zid si nu are alternativa! Ori accepta sentinta UE si preda guvernarea Germaniei, prin intermediul Comisiei Europene, ori se va indrepta catre iesirea din Zona Euro si posibil din UE. Daca ar fi sa aleg, as alege o economie condusa de Germania. Dureros va fi in oricare din cazuri, dar in cadrul UE si cu rigurozitatea germana aplicata in economie, macar viitorul poate fi mai optimist.
Authors: George GMT