Exista mai multe metode de analiza, majoritatea dintre ele se bazeaza exclusiv pe logica aristotelica. Logica in sine are anumite bug-uri (“Logica este o metoda sistematica de a ajunge in deplina incredere la concluzii false”), dar reprezinta principalul instrument de cunoastere a realitatii si deci, a adevarului.
Exista mai multe metode de analiza, majoritatea dintre ele se bazeaza exclusiv pe logica aristotelica. Logica in sine are anumite bug-uri (“Logica este o metoda sistematica de a ajunge in deplina incredere la concluzii false”), dar reprezinta principalul instrument de cunoastere a realitatii si deci, a adevarului.
Orice metoda am aplica, este esential sa fim constienti ca procesele mentale au anumite limitari:
“Analysis is fundamentally a mental process, but understanding this process is hindered by the lack of conscious awareness of the workings of our own minds. A basic finding of cognitive psychology is that people have no conscious experience of most of what happens in the human mind. Many functions associated with perception, memory, and information processing are conducted prior to and independently of any conscious direction. What appears spontaneously in consciousness is the result of thinking, not the process of thinking.” R. Heuer
In cazul acesta o sa folosim o metoda care se bazeaza pe trei elemente (am mai atins tangential subiectul aici):
a. Tratarea “semnalului slab”;
b. Formularea intrebarii corecte ;
c. Cauzalitatea.
a.Tratarea semnalului slab este destul de greu de inteles daca cel care receptioneaza informatia nu are o anumita experienta legata de Orientul Indepartat, experienta care poate fi legata de arte martiale sau poate doar de literatura japoneza.
A te gandi sa nu te mai gandesti
Inseamna tot a te gandi la ceva.
Vei fi in stare sa nu te mai gandesti
Nici macar la a nu te mai gandi?
Poem japonez
Perceperea semnalului slab implica o anumita sensibiliate la anumiti stimuli, o receptare armonizata cu ritmurile, o intelegere inconsteinta a dinamicii situatiilor, o receptivitate lipsita de idei preconcepute. Intr-un interviu cu Pierre Fayard, Noboru Kanno explica sensibilitatea la semnalele slabe prin opozitia cu un rationament rece si rational. Este, daca vreti, similar cu diferenta dintre emisfera stanga- logica, si cea dreapta- legata de creatie.
In 1632, un samurai, Yagyū Munenori scrie Heihō kadensho in care afirma:
“Clipa dinainte ca adversarul sa fi inceput a face o miscare e avangarda momentului. A vedea limpede energiile, senzatiile sau starile de spirit ale adversarului si a actiona potrivit lor, se cheama avangarda momentului. In relatiile sociale si profesionale, daca observi diferitele situatii in timp ce iau nastere, atitudinea ta e aidoma celei a razboinicului, chiar daca nu e vorba de nici un conflict. Preocuparea de a observa mersul lucrurilor chiar si in interiorul unui grup tine tot de arta razboiului. Daca nu vezi dinamica situatiilor, s-ar putea sa ramai prea mult intr-un grup in care nu ai ce cauta si sa dai de necaz fara motiv. Totul tine de a vedea sau a nu vedea mersul lucrurilor si starea celorlalti.”
Perceperea semnalului slab nu este o aptitudine specifica doar japonezilor (desi ei au prin educatie aceasta inclinatie), Balthasar Gracian se referea la o aptitudine asemanatoare cand scria:
“He sounds at once the profoundest depths; he is a phrenologist by means of physiognomy. On seeing a person he understands him and judges of his inmost nature. From a few observations he deciphers the most hidden recesses of his nature. Keen observation, subtile insight, judicious inference: with these he discovers, notices, grasps, and comprehends everything.” Balthasar Gracian
b. Fromularea intrebarii corecte este de asemenea esentiala pentru intelegerea unei situatii. Kenichi Ohmae accentua importanta intrebarilor:
“Daca intrebarile sunt puse intr-o maniera orientata catre solutie si daca se recurge la o analiza adecvata a problemelor, atunci raspunsul final va fi identic, indiferent de intrebarea de la care s-a pornit si de firul logic pe care s-a facut analiza. In ambele situatii, o intrebare care se refera la natura si la cantitatea de munca va aduce sub reflectoare problemele reale si va usura ajungerea la un verdict corect. Nu exageram deloc importanta formuarii corecte a intrebarilor. Oamenii care sunt pregatiti si motivati sa formuleze intrebarile potrivite nu vor oferi propuneri vagi de “imbunatatiri”. Ei vor veni cu idei concrete si practice.”
c. Cauzalitatea
Marcus Aurelius, Boethius sau Francis Bacon au subliniat importanta cauzalitatii, adica a stabilirii relatiilor tip cauza-efect intre evenimente.
“See things in their true nature, analysing them into matter, cause and relation.” Marcus Aurelius
“Therefore, by studying the caused beings which are in the world and their natures and relationships to one another, the philosopher is led to consider the highest causes of things. For a knowledge of effects leads to a knowledge of the cause. And in noting that higher causes and their natures are such that they must have another cause, he is led to a knowledge of the first cause.” Boethius
“The syllogism consists of propositions, propositions consist of words, words are symbols of notions. Therefore if the notions themselves (which is the root of the matter) are confused and overhastily abstracted from the facts, there can be no firmness in the superstructure. Our only hope therefore lies in a true induction.” Francis Bacon