Orice treapta a fiintei e sub regia celei care ii este superioara. Toma d’Aquino

Orice lucru mai inalt decat altul e ascuns aceluia fata de care este mai inalt. Sf. Isaac Sirul

See things in their true nature, analysing them into matter, cause and relation. Marcus Aurelius

We see only the events, never the rules. Nassim Taleb

Assumption is the mother of all fuck-ups. Anonim

Pearls before Swine by Stephan Pastis

Dupa un post la misto despre Bucurenci (radem, glumim…), merge un post serios (f****, platim). Un post despre analiza. Stiu, vast subiect.

Corneteanu pleaca/e dat afara de la Adevarul. In Kargastan e revolta/lovitura de stat. Avionul presedintelui Poloniei se prabuseste in Rusia. Dupa fiecare astfel de eveniment, apar analize. Cum putem sti ce s-a intamplat cu adevarat? Cum putem afla raspunsul la intrebarea de ce?

Foarte. Foarte. Greu.

Cred ca printre cele mai profunde cuvinte spuse vreodata despre analiza sunt acestea:

“Analysis is fundamentally a mental process, but understanding this process is hindered by the lack of conscious awareness of the workings of our own minds. A basic finding of cognitive psychology is that people have no conscious experience of most of what happens in the human mind. Many functions associated with perception, memory, and information processing are conducted prior to and independently of any conscious direction. What appears spontaneously in consciousness is the result of thinking, not the process of thinking.” R. Heuer

E greu de facut o analiza corecta. De ce? Pentru ca exista nenumarate obstacole. Erorile logice, biasurile cognitive, informatiile insuficiente, informatiile neconforme cu realitatea etc.

Nassim Taleb:

“History is opaque. You see what comes out, not the script that produces events, the generator of history. There is fundamental incompleteness in your grasp of such events, since you do not see what’s inside the box, how the mechanism work. What I call the generator of historical events is different from the events themselves, mush as the minds of the gods cannot be read just by witnessing their deeds. You are very likely to be fooled about their intentions.

This disconnect is similar to the difference between the food you see on the table at the restaurant and the process you can observe in the kitchen.

The human mind suffers from three aliments as it comes into contact with history, what I call the triplet opacity. They are:

a. the illusion of understanding, or how everyone thoinks he knows what is going on in a world that is more complicated (or random) than they realize;

b. the retrospective distorsion, or how we can assess matters only after the fact, as if they were in arearview mirror (history seems more clearer and more organized in history books than in empirical reality); and

c. the overaluation of factual information and the handicap of authoritative and learned people, particularly when they create categories – when they “Platonify.”

Primul pas intr-o analiza este stabilirea faptelor. Ce s-a intamplat. Ceea ce este greu. De ce? Pentru ca exista o mare deosebire intre aparenta si intentie.

Yagyu Munenori:

 

Aparenta si intentia inseamna folosirea strategica a viclesugurilor, a ceea ce este fals pentru a castiga ceea ce e adevarat.

Aparenta si intentia, cand sunt folosite cu iscusinta, ii prind negresit in capcana pe ceilalti, chiar dac ei isi dau seama ca in spatele aparentelor se ascunde ceva. Cans iti pui la cale trucurile, iar ceilalti se lasa pacaliti, ai si iesit invingator, pentru ca ii vei face sa lucreze in favoarea ta.
Cat despre cei care nu se lasa pacaliti, cand vezi ca nu au cazut int-o capcanda, le intinzi alta. Astfel, cu toate ca nu s-au lasat prinsi in prima cursa, de fapt tot au cazut in ea.

In buddhism, aceste trucuri poarta denumirea de mijloace utile. Adevarul cel adevarat e ascuns, in timp ce strategia e folosita pe fata, iar cand in cele din urma ti se dezvaluie adevarul cel adevarat, viclesugul ti se pare a fi adevar.

In epistemologie se face de multa vreme  distinctie intre stiinta (episteme)  si opinie (doxa). Exista de asemenea o deosebire intre a vedea si a sti.

E.M. Gombrich:

In loc sa vorbim despre a vedea si a sti, ar fi mai bine sa vorbim despre a vedea si a remarca. Remarcam doar cand cautam ceva, si cautam cand atentia noastra este atrasa de vreun dezechilibru, o diferenta intre asteptarile noastre si mesajul primit. Nu ne putem da seama de tot ceea ce se afla intr-o camera, dar remarcam daca ceva s-a schimbat.

 

Ce s-a intamplat, adica faptele, reprezinta aparenta. Cu alte cuvinte, niste indicii pentru intentii.

Realitatea faptica este una singura. Dar realitatea intentiilor este multipla. Putem sti ce s-a intamplat, insa nu putem sti decat rareori intentiile din spatele faptelor pentru ca acesta este taramul gandurilor. Iar gandurile sunt intr-o dimensiune la care nu avem acces. (Desi in 1957 fizicienii Hugh Everett si John Wheeler de la Universitatea Princeton au prezentat lucrarea ” Interpretarea multiplicitatii lumilor in mecanica cuantica”, potrivit careia gandurile, obiectele mentale, substanta viselor “poseda in diferite biocampuri un statut de realitate pe masura consistentei lor materiale”.- Meckelburg. Exista mai multi autori care au explicat constiinta prin intermediul mecanicii cuantice.)

Pentru a cunoaste ce s-a intamplat cu adevarat, trebuie sa mergem de la fapte la intentii. De ce? Pentru ca de multe ori aparentele inseala.

Uneori pentru a face bine pe termen lung se iau pe termen scurt masuri aparent negative. Si invers.

Pearls before Swine, by Stephan Pastis

Ceea ce pare pozitiv, la un nivel superior devine negativ si invers. Cauzalitatea este greu de descifrat, nu de putine ori evenimentele importante au cauze nesemnificative (vezi dinamica neliniara si relatiile dintre cauza-efect, ends & means).

Trăia odată într-un sat un bătrân foarte sărac. El avea însă un cal foarte frumos. Atât de frumos încât lordul din castel vroia să i-l cumpere. Dar bătrânul l-a refuzat spunându-i:

“Pentru mine acest cal nu este un simplu animal. El imi este prieten. Cum aş putea să îmi vând prietenul?”

Dar, într-una din zilele următoare, când bătrânul a mers la grajd, a văzut că i-a dispărut calul.

Toţi sătenii i-au spus “Ţi-am spus noi! Trebuia să îi vinzi calul lordului. Dacă nu ai acceptat el ţi l-a furat! Ce mare ghinion.”

“Ghinion sau noroc, zise bătrânul, cine ştie?”

Toţi au râs de el. După 15 zile însş calul s-a întors. Şi nu era singur, avea în spate o mulţime de cai sălbatici. El a scăpat din grajd, a curtat o tânără iapă şi, când s-a întors, restul cailor s-au luat după el.

“Ce mai noroc!” strigară sătenii.

Bătrânul, împreună cu fiul său, a început să îmblânzească acei cai noi veniţi. Dar, o săptămână mai târziu, fiul bătrânului şi-a rupt piciorul în timp ce încerca să dreseze unul dintre cai.

“Ghinion!” îi ziseră prietenii bătrânului. “Ce ai să te faci acum, fără ajutorul fiului tău? Tu eşti deja în pragul sărăciei!”

“Ghinion, noroc, cine poate şti?” le răspunse bătrânul.

După câteva zile de la tragicul accident, soldaţii lordului trecură prin sat şi îi obligară pe toţi flăcăii să li se alăture. Doar fiul bătrânului a scăpat datorită piciorului său rupt.

“Ce noroc pe tine!” strigară vecinii. “Toţi copiii noştri au fost dusâşi în război, doar tu ai avut şansa să îl păstrezi lângă tine. Fiii noştri ar putea fi ucişi.”

Bătrânul le răspunse: “Ghinion, noroc… cine poate şti?”

And therein lies the rub. Taramul intentiilor este taramul incertitudinii. Intentii, adica ce motive au oamenii. Motorasul din spatele actiunilor. Intentii, adica ce gandesc/simt oamenii. Oamenii nu sunt roboti, ci iau deciziile pe baza emotiilor. Si nu s-a inventat (inca) un instrument pentru citirea gandurilor/emotiilor. Chiar daca s-ar inventa, e inutil, pentru ca multi oameni isi schimba intentiile din 5 in 5 minute. Intentiile sunt incerte de multe ori.

Nici chiar ce declara oamenii nu reflecta in mod real intentiile lor (“Limbajul a fost dat oamenilor sa-si ascunda gandurile.”) De cele mai multe ori nici chiar noi insine nu stim de ce facem un anumit lucru. Cunoastem motivul constient, nu pe cel inconstient (care este mai important). Creierul pregateste intentii pe care noi inca nu le avem, ceea ce inseamna ca nu luam deciziile in mod constient. (Vezi Antonio Damasio– “Somatic markers and the guidance of behaviour: theory and preliminary testing” ; Benjamin Libet– “Unconscious cerebral initiative and the role of the conscious will in voluntary action”).

Principiul de incertitudine al lui Heisenberg spune: nu se poate cunoaste niciodata exact atat pozitia cat si viteza unei particule; cu cat se cunoaste una dintre ele mai precis, cu atat mai putin precis se poate cunoaste cealalta.

La fel este si cu faptele si intentiile: nu pot fi cunoscute simultan in mod  exact.

Stephen Hawking


Articolul original

Tags: