1. Program similar pentru romanii plecati deja peste hotare si care doresc sa se intoarca in tara: pachet pentru relocarea familiilor (procesarea facila, online, a documentelor, credite imobiliare si de afaceri avantajoase, acordarea unui grant din partea statului in cazul in care persoana deschide o afacere la intoarcerea in tara, consiliere pentru relocarea intregii familii, taxe zero pentru repatrierea banilor prin transfer in conturi ale unor banci romanesti, o anumita periodade scutire de impozit, etc.) . Exista exemplele Poloniei si al Italiei, exemple ce pot fi studiate si imbunatatite.
2. Un program de repatriere a romanilor din spatiul CSI de dincolo de Nistru (exceptie romanii din R.Moldova/Transnistria si regiunea Odesa), similar cu programul de repatriere practicat de Germania, dupa reunificare. Potrivit statisticilor, exista sute de mii pana la un milion de descendenti ai unor familii romanesti, care au suferit deportari sau colonizari, aflati majoritatea in familii mixte. Un pachet de relocare de tipul celui de mai sus, la care se adauga oferta de cetatenie romana, un program de naturalizare si oferte de locuri de munca, ar putea reprezenta un stimulent serios pentru repatriere.La un astfel de program este imperioasa colaborarea Federatiei Ruse si a altor state din CSI, precum si un efort semnificativ al ministerului de externe si al asociatiilor romanesti de a mediatiza programul si a identifica, in timp record, pe cei cu radacini romanesti.
3. Incurajarea sportului si miscarii fizice. Sporirea numarului de ore de sport in scoala. Incurajarea organizatiilor sportive prin reduceri fiscale si facilitarea sponsorizarilor. Crearea unei industrii sportive dupa modelul campionatelor de fotbal din Italia, Franta, Germania sau Spania, industrie care sa impulsioneze educatia fizica a tineretului.
4. Infiintarea unui minister al demografiei, tineretului si sportului, care sa urmareasca indeapropae aceasta strategie
5. Educarea si sedentarizarea populatiei tiganesti cu scopul includerii lor in circuitul fiscal – prin crearea unor scoli de meserii specifice si prin consultari si negocierea unui acord cu liderii acestei minoritati. Trebuie evitata construirea de cartiere compacte de locuinte doar pentru etnici, deoarece aceasta ar duce la un proces de “ghetoi”-zare si izolare.
6. Incadrarea in credite pentru locuinte si cursuri de calificare contra munca pentru membrii aceastei minoritati ar duce la responsabilizarea unui procentaj insemnat al acestei etnii.
7. Promovarea exemplelor pozitive in randul comunitatilor tiganesti, de persoane ale respectivei etnii cu mare succes in viata profesionala, pentru a atrage cat mai multi tineri in zonele de formare si activitate in care exista cerere.
8. Bisericile pot participa activ (si in multe cazuri o fac deja) la susstinerea strategiei demografice prin:

a. Crearea de scoli, licee si librarii pentru tinerii defavorizati sau din zone sarace, din fondurile proprii si donatii

b.Crearea de spitale si maternitati din fonduri proprii si sponsorizari private

c. Crearea de cantine pentru saraci, necesare mai ales in conditii de criza economica

1. Crearea de cercuri de meserii: icoane, constructii sau meserii traditional-folclorice

 

 

Prioritati colaterale (pachet de sprijin) – aceste masuri ar putea avea un impact indirect asupra natalitatii:

 

ADMINISTRATIA DE STAT:

1. Reducerea numarului de bugetari la un maxim de 6-700.000 de persoane, pentru a permite eliberarea de resurse financiare necesare in investitii si alte programe, cum ar fi cel demografic dar si pentru un venit mai ridicat, bazat pe performanta, pentru angajatii de stat. Se poate realiza prin:

a. Reducerea numarului de birouri si etape de obtinere a documentelor, eficientizarea administratiei

b.Reducerea drastica a numarului de taxe la 5, maxim 10 taxe – ar simplifica activitatea administratiei fiscale

c. Eliminarea redundantelor intre activitatile si birourile centralizate si cele judetene/regionale si reducerea numarului de agentii de stat si ministere

1. Pregatirea in paralel a unor mecanisme eficiente de reconversie profesionala pentru cei disponibilizati

e. Informatizare prin sisteme interconectate intre diferitele institutii ale statului dar si cu administratiile locale

f. Stabilirea de obiective de calitate si performanta anuale pentru cei care lucreaza in administratie. Pe langa evaluarea interna, se poate da ocazia populatiei, la fiecare interactiune cu administratia, sa dea calificativ printr-o apasare de buton legat de viteza si calitatea administratiei de stat. Aceasta ar permite realizarea unui top si a unei medii nationale consultabile pe internet.

g.Rentabilizare la nivelul firmelor de stat prin privatizare partiala, reprofesionalizare si management privat

1. Reforma intregului sistem de pensii si simplifcarea sa. Managementul privat al fondului de pensii intr-un sistem mixt gen depozit bancar pe termen lung/fond de investitii cu risc scazut. Trebuie studiat daca se justifica mix-ul privat/stat in pilonii de pensie.

 

INFRASTRUCTURA:

1. Adaptarea strategiei pentru constructia de drumuri si cai ferate, pentru a facilita mobilitatea geografica a populatiei in interiorul Romaniei si acoperirea posturilor vacante, asigurand o crestere sustinuta a ocuparii fortei de munca. Pe de alta parte, interconectarea zonelor rurale, cu cele mai apropiate orase si comune, este esentiala in cresterea nivelului de trai al populatiei:

a. Crearea inelelor de tranzit in jurul localitatilor de minim 50.000 de persoane

b.Largirea drumurilor nationale pentru traficul pe 4 benzi, acolo unde este posibil, putand reprezenta o solutie pe termen scurt si cu costuri reduse in absenta autostrazilor.

c. Asfaltarea rutelor dintre sate si comunele sau orasele de care apartin si introducerea de curse regulate de calatori pe aceste directii: tren/autobuz

1. Asfaltarea tuturor localitatilor – strategie pe 10 ani. Gasirea de solutii de asfaltare ieftine, diferite de cele bituminoase standard. Exista si amestecuri neconventionale care au proprietati asemenatoare cu bitumul chiar daca nu au rezistenta acestuia, insa un cost mai mic, si care sunt preferabile drumurilor desfundate de la tara. Bitumul standard s-ar putea folosi doar pentru axele majore ce strabat satele.

e. Crearea de retele regionale de cale ferata, alaturi de cateva axe de tranzit de mare viteza, national si international, interconectate cu reteaua europeana.

 

DEZVOLTARE ECONOMICA:

1. Conceperea unui program de dezvoltare a comunelor si a micilor orase – in corelatie cu turismul, agricultura, axele rutiere si investitiile strategice. Satul este mediul cel mai sanatos pentru cresterea demografica a Romaniei. Cresterea standardului de viata la sate prin acces la canalizare, gaz, apa potabila, drumuri asfaltate, cai ferate, infrastructura de telecomunicatii, servicii medicale, invatamant, transport :

a. Necesitatea situarii la sat a aproximativ 30-40% din populatia activa.

b.Dezvoltarea satelor si comunelor in contextul agriculturii informatizate si ecologice, a liniilor de productie aferente, a surselor de energie curata individuala, a industriei de reciclare si ecologizare si a turismului

c. Prioritizarea dezvoltarii rurale in functie de axele rutiere si economice

1. Punerea in valoare a traditiilor, din punct de vedere arhitectural si turistic

e. Sprijinirea micilor producatori agricoli bio

f. Stimularea stabilirii la sat a pensionarilor cu venituri ridicate, atat din tara cat si din strainatate. Deja exista o tendinta, la nivelul unor sate din Banat, de a se repopula cu persoane din mediul urban care au decis sa revina sau sa-si instaleze o resedinta de vacanta la cativa km sau zeci de km de orasul in care locuiau. Acestia vor crea necesitatea unui minim de servicii in satele respective, aproape depopulate pana de curand.

g.Stimularea stabilirii la sate a unei parti a populatiei tinere prin crearea tuturor facilitatilor ce pot fi gasite la oras si prin stimularea unor categorii de activitate economica ce se preteaza satului si care necesita pregatire superioara: munca in distant – pe internet, gestiunea financiara si computerizata a fermelor, a liniilor de productie alimentara, a uzinelor de reciclare a deseurilor, a centrelor de productie de energie electrica curata, scoli si licee, spitale comunale, gestiunea pensiunilor si hotelurilor, manufacturi, servicii comunitare, etc.

h.Incurajarea crearii la sat a asociatiilor si atelierelor de arte, meserii si altor forme de intrajutorare si pregatire sau perfectionare profesionala

1. Incurajarea aparitiei gospodariilor independente energetic, utilizand solutii ieftine de energie regenerabila si ecologica. Incurajarea independentei alimentare a gospodariilor – vezi pct. 33 f
2. j.  Reorganizarea comunelor pentru a putea deservi la nivel de activitati complexe (administratie, gradinite, scoli, licee, centre profesionale, cluburi, linii de productie-imbuteliere, magazine, administratie locala si servicii, colectare/reciclare deseuri) satele situate pe o raza de 10-15 km. Modelul celulelor hexagonale ar putea reprezenta baza de plecare, adaptand apoi in functie de caile de acces si relief. Acest model se poate aplica si oraselor, extinzand aria de interdependenta.
3. Dezvoltarea localitatilor din apropierea granitelor, pentru a stimula schimburile economice cu tarile invecinate si a beneficia de fondurile de cooperare transfrontaliera. Aceasta masura poate avea si un impact demografic pozitiv.

a. Dezvoltarea infrastructurii (autostrazi, canale de navigatie, aeroporturi si poduri) si turismului in acord cu acest plan.

b.Prioritizarea dezvoltarii acestor zone care ar putea profita de mana de lucru de peste frontiera si ar putea avea piata de desfacere in tarile din imediata apropiere, in cadrul euroregiunilor aferente;

c. Interconectarea zonelor economice de o parte si de alta a frontierei, in cadrul fiecarei euroregiuni, prin facilitarea tranzitului persoanelor si marfurilor in interiorul respectivei euroregiuni

1. Controlul strict al preturilor la materii prime si energie prin eficientizarea agentiilor guvernamentale care se ocupa de urmarirea acestora si reforma aplicarii legislatiei aferente. Acestea trebuie sa asigure un nivel de viata decent populatiei si nu trebuie total liberalizate pana ce salariul mediu din Romania nu atinge nivelul salariului mediu european. O alta solutie este nationalizarea partiala, prin infuzie de capital a producatorilor de energie.
2. Favorizarea infiintarii centrelor de cercetare in stiinte, noi tehnologii, medicina, surse de energie curata, cercetare care sa asigure o inalta calitate a vietii pentru populatia Romaniei.
3. Sprijinirea infiintarii si cresterii firmelor cu capital romanesc, pentru a contrabalansa investitiile straine si a transforma banii din taxe in capital romanesc, reducand astfel influenta capitalului strain si a marilor corporatii pe piata romaneasca si favorizand o concurenta si o crestere economica sanatoase, durabile. Reducerea taxelor si a numarului actelor si avizelor necesare constituirii unor start-up-uri de pana la 100 de angajati, reducerea CAS precum si o taxare scazuta a primilor ani de activitate si a reinvestirii profitului, alaturi de accesul la credite cu dobanzi scazute si mana de lucru calificata sunt cateva din ingredientele succesului. Aceste firme ar contribui in timp la crearea unei paturi mijlocii a populatiei.
4. Infiintarea si dezvoltarea de banci cu capital majoritar romanesc, care sa sprijine activitati / investitii. Aceste banci vor favoriza scaderea ratei dobanzilor creditelor, prin concurenta creata in piata si ar putea contribui la programul de constructie si achizitii de locuinte pentru tineri. Exista si masuri la nivelul BNR care ar putea contribui la ieftinirea creditarii.
5. Prioritate nationala – crearea unei clase sociale medii (40%-60% din populatie):

a. Prin accesul facil la studii medii superioare pe criterii de performanta si taxe reduse de scolarizare;

b.Prin sustinerea tinerilor in accesarea creditelor si in programele de constructie de locuinte

c. Prin simplificarea procedurilor de infiintare si sustinerea dezvoltarii firmelor mici si mijlocii, a cresterii numarului asociatiilor de familie si a persoanelor fizice autorizate – vezi incubatoarele de afaceri

1. Prin dezvoltarea sectorului serviciilor

e. Prin incurajarea patentelor de inventii si  a dreptului de proprietate intelectuala

 

Marius Z